Proverbs 23
1 Whanne thou sittist, to ete with the prince, perseyue thou diligentli what thingis ben set bifore thi face,
Când te așezi să mănânci cu un conducător, cu atenție ia aminte la ce este înaintea ta;
2 and sette thou a withholding in thi throte. If netheles thou hast power on thi soule,
Și pune un cuțit la gâtul tău, dacă ești un om dedat apetitului.
3 desire thou not of his metis, in whom is the breed of `a leesing.
Nu dori delicatesele lui, fiindcă ele sunt mâncare înșelătoare.
4 Nyle thou trauele to be maad riche, but sette thou mesure to thi prudence.
Nu munci ca să fii bogat; oprește-te de la propria ta înțelepciune.
5 Reise not thin iyen to richessis, whiche thou maist not haue; for tho schulen make to hem silf pennes, as of an egle, and tho schulen flee in to heuene.
Îți vei aținti ochii asupra a ceva ce nu este? Fiindcă bogățiile cu siguranță își fac aripi; ele zboară departe ca o acvilă spre cer.
6 Ete thou not with an enuyouse man, and desire thou not hise metis;
Nu mânca pâinea aceluia ce are un ochi rău, nici nu dori delicatesele lui,
7 for at the licnesse of a fals dyuynour and of a coniectere, he gessith that, that he knowith not. He schal seie to thee, Ete thou and drinke; and his soule is not with thee.
Fiindcă așa cum gândește în inima lui, așa este el; Mănâncă și bea, îți spune el; dar inima lui nu este cu tine.
8 Thou schalt brake out the metis, whiche thou hast ete; and thou schalt leese thi faire wordis.
Bucata pe care ai mâncat-o, o vei vărsa și îți vei pierde cuvintele dulci.
9 Speke thou not in the eeris of vnwise men; for thei schulen dispise the teching of thi speche.
Nu vorbi în urechile unui prost, fiindcă va disprețui înțelepciunea cuvintelor tale.
10 Touche thou not the termes of litle children; and entre thou not in to the feeld of fadirles and modirles children.
Nu scoate pietrele vechi de hotar și nu intra în câmpurile celor fără tată,
11 For the neiybore of hem is strong, and he schal deme her cause ayens thee.
Fiindcă răscumpărătorul lor este puternic; va pleda împotriva ta în cauza lor.
12 Thin herte entre to techyng, and thin eeris `be redi to the wordis of kunnyng.
Dedică-ți inima instruirii și urechile tale cuvintelor cunoașterii.
13 Nile thou withdrawe chastisyng fro a child; for thouy thou smyte hym with a yerde, he schal not die.
Nu cruța copilul de la disciplinare, fiindcă dacă îl bați cu nuiaua, nu va muri.
Bate-l cu nuiaua și îi vei elibera sufletul din iad. (Sheol h7585)
15 Mi sone, if thi soule is wijs, myn herte schal haue ioye with thee;
Fiul meu, dacă inima ta este înțeleaptă, inima mea se va bucura, chiar a mea.
16 and my reynes schulen make ful out ioye, whanne thi lippis speken riytful thing.
Da, rărunchii mei se vor bucura când buzele tale spun lucruri drepte.
17 Thin herte sue not synneris; but be thou in the drede of the Lord al dai.
Să nu invidieze inima ta pe păcătoși, ci rămâi în teama de DOMNUL cât este ziua de lungă.
18 For thou schalt haue hope at the laste, and thin abidyng schal not be don awei.
Căci cu siguranță este un viitor și așteptarea ta nu va fi stârpită.
19 Mi sone, here thou, and be thou wijs, and dresse thi soule in the weie.
Ascultă fiul meu și fii înțelept și călăuzește-ți inima pe cale.
20 Nyle thou be in the feestis of drinkeris, nether in the ofte etyngis of hem, that bryngen togidere fleischis to ete.
Nu fi printre băutorii de vin, printre destrăbălații mâncători de carne;
21 For men yyuynge tent to drinkis, and yyuyng mussels togidere, schulen be waastid, and napping schal be clothid with clothis.
Fiindcă bețivul și mâncăciosul vor ajunge la sărăcie; și somnolența va îmbrăca pe un om în zdrențe.
22 Here thi fadir, that gendride thee; and dispise not thi modir, whanne sche is eld.
Dă ascultare tatălui tău care te-a născut și nu disprețui pe mama ta când este bătrână.
23 Bie thou treuthe, and nyle thou sille wisdom, and doctryn, and vndurstonding.
Cumpără adevărul și nu îl vinde; de asemenea înțelepciunea și instruirea și înțelegerea.
24 The fadir of a iust man ioieth ful out with ioie; he that gendride a wijs man, schal be glad in hym.
Tatăl celui drept se va bucura mult, și cel ce naște un copil înțelept va avea bucurie de la el.
25 Thi fadir and thi modir haue ioye, and he that gendride thee, make ful out ioye.
Tatăl tău și mama ta vor fi veseli, și cea care te-a născut se va bucura.
26 My sone, yyue thin herte to me, and thin iyen kepe my weyes.
Fiul meu, dă-mi inima ta și lasă-ți ochii să observe căile mele.
27 For an hoore is a deep diche, and an alien womman is a streit pit.
Fiindcă o curvă este un șanț adânc, și o femeie străină este o groapă strâmtă.
28 Sche settith aspie in the weie, as a theef; and sche schal sle hem, whiche sche schal se vnwar.
De asemenea ea pândește ca după pradă și înmulțește pe călcătorii de lege între oameni.
29 To whom is wo? to whos fadir is wo? to whom ben chidingis? to whom ben dichis? to whom ben woundis with out cause? to whom is puttyng out of iyen?
Cine are vaiet? Cine are întristări? Cine are certuri? Cine are bolboroseli? Cine are răni fără motiv? Cine are roșeața ochilor?
30 Whether not to hem, that dwellen in wyn, and studien to drynke al of cuppis?
Cei ce adastă îndelung la vin, cei ce se duc să caute vinul amestecat.
31 Biholde thou not wyn, whanne it sparclith, whanne the colour therof schyneth in a ver.
Nu te uita la vin când este roșu, când își arată culoarea în pahar, când se mișcă singur.
32 It entrith swetli, but at the laste it schal bite as an eddre doith, and as a cocatrice it schal schede abrood venyms.
La urmă mușcă precum un șarpe și înțeapă ca o viperă.
33 Thin iyen schulen se straunge wymmen, and thi herte schal speke weiwerd thingis.
Ochii tăi vor privi femei străine și inima ta va rosti lucruri perverse.
34 And thou schalt be as a man slepinge in the myddis of the see, and as a gouernour aslepid, whanne the steere is lost.
Da, vei fi ca acela ce se întinde în mijlocul mării, sau ca acela ce se întinde în vârful unui catarg.
35 And thou schalt seie, Thei beeten me, but Y hadde not sorewe; thei drowen me, and Y feelide not; whanne schal Y wake out, and Y schal fynde wynes eft?
M-au lovit, vei spune tu, și nu am fost rănit; m-au bătut și nu am simțit; când mă voi trezi? Îl voi căuta din nou.
