Proverbs 18
1 He that wole go a wei fro a frend, sekith occasiouns; in al tyme he schal be dispisable.
Prin dorință un om, separându-se, caută și se amestecă cu toată înțelepciunea.
2 A fool resseyueth not the wordis of prudence; `no but thou seie tho thingis, that ben turned in his herte.
Un prost nu își găsește plăcerea în înțelegere, ci în descoperirea inimii sale.
3 A wickid man, whanne he cometh in to depthe of synnes, dispisith; but sclaundre and schenschipe sueth hym.
Când vine cel stricat vine și disprețul, și cu mârșăvia, ocara.
4 Deep watir is the wordis of the mouth of a man; and a stronde fletinge ouer is the welle of wisdom.
Cuvintele gurii unui om sunt ca ape adânci, iar izvorul înțelepciunii ca un pârâu revărsat.
5 It is not good to take the persoone of a wickid man in doom, that thou bowe awei fro the treuthe of dom.
Nu este bine a părtini persoana celui stricat, [nu este bine] a doborî pe cel drept în judecată.
6 The lippis of a fool medlen hem silf with chidyngis; and his mouth excitith stryues.
Buzele prostului intră în ceartă și gura lui cere lovituri.
7 The mouth of a fool is defoulyng of hym; and hise lippis ben the fallynge of his soule.
Gura unui prost îi este nimicire și buzele lui sunt capcana sufletului său.
8 The wordis of a double tungid man ben as symple; and tho comen `til to the ynnere thingis of the wombe. Drede castith doun a slowe man; forsothe the soulis of men turned in to wymmens condicioun schulen haue hungur.
Vorbele unui bârfitor sunt ca rănile și coboară în părțile cele mai adânci ale pântecelui.
9 He that is neisch, and vnstidfast in his werk, is the brother of a man distriynge hise werkis.
Cel care de asemenea lenevește în lucrul său este frate cu cel care risipește mult.
10 A strongeste tour is the name of the Lord; a iust man renneth to hym, and schal be enhaunsid.
Numele DOMNULUI este un turn puternic; cel drept aleargă înăuntrul lui și este în siguranță.
11 The catel of a riche man is the citee of his strengthe; and as a stronge wal cumpassinge hym.
Averea bogatului este cetatea lui tare și ca un zid înalt în îngâmfarea lui.
12 The herte of man is enhaunsid, bifor that it be brokun; and it is maad meke, bifore that it be glorified.
Înainte de nimicire, inima omului este îngâmfată; și înaintea onoarei, este umilință.
13 He that answerith bifore that he herith, shewith hym silf to be a fool; and worthi of schenschipe.
Cel ce răspunde la un lucru înainte să îl audă, aceasta este prostie și rușine pentru el.
14 The spirit of a man susteyneth his feblenesse; but who may susteyne a spirit liyt to be wrooth?
Duhul unui om îi va sprijini neputința, dar cine poate purta un duh rănit?
15 The herte of a prudent man schal holde stidfastli kunnyng; and the eere of wise men sekith techyng.
Inima celui chibzuit obține cunoaștere și urechea celui înțelept caută cunoaștere.
16 The yift of a man alargith his weie; and makith space to hym bifore princes.
Darul unui om îi face loc și îl aduce înaintea oamenilor însemnați.
17 A iust man is the first accusere of hym silf; his frend cometh, and schal serche hym.
Primul în propria sa cauză pare drept, dar vine aproapele său și îl cercetează.
18 Lot ceessith ayenseiyngis; and demeth also among miyti men.
Sorțul face să înceteze certurile și separă între cei puternici.
19 A brother that is helpid of a brothir, is as a stidfast citee; and domes ben as the barris of citees.
Un frate ofensat este mai greu de câștigat decât o cetate tare, și certurile lor sunt ca zăbrelele unui castel.
20 A mannus wombe schal be fillid of the fruit of his mouth; and the seedis of hise lippis schulen fille hym.
Pântecele unui om va fi săturat cu rodul gurii sale; și cu câștigul buzelor sale se va îndestula.
21 Deth and lijf ben in the werkis of tunge; thei that louen it, schulen ete the fruytis therof.
Moarte și viață sunt în puterea limbii, și cei ce o iubesc vor mânca din rodul ei.
22 He that fyndith a good womman, fyndith a good thing; and of the Lord he schal drawe vp myrthe. He that puttith a wey a good womman, puttith awei a good thing; but he that holdith auowtresse, is a fool and vnwijs.
Oricine găsește o soție găsește un lucru bun și obține favoare de la DOMNUL.
23 A pore man schal speke with bisechingis; and a riche man schal speke sterneli.
Săracul folosește rugăminți, dar cel bogat răspunde cu asprime.
24 A man freendli to felouschipe schal more be a frend, than a brothir.
Un om care are prieteni trebuie să se arate el însuși prietenos; și este un prieten care se lipește mai aproape ca un frate.
