Proverbs 16
1 It perteyneth to man to make redi the soule; and it perteyneth to the Lord to gouerne the tunge.
Pregătirile inimii în om și răspunsul limbii sunt de la DOMNUL.
2 Alle the weies of men ben opyn to the iyen of God; the Lord is a weiere of spiritis.
Toate căile unui om sunt curate în proprii lui ochi, dar DOMNUL cântărește duhurile.
3 Schewe thi werkys to the Lord; and thi thouytis schulen be dressid.
Încredințează lucrările tale DOMNULUI și gândurile tale vor fi întemeiate.
4 The Lord wrouyte alle thingis for hym silf; and he made redi a wickid man to the yuel dai.
DOMNUL a făcut pentru el însuși toate lucrurile; da, chiar pe cel stricat pentru ziua răului.
5 Abhomynacioun of the Lord is ech proude man; yhe, thouy the hond is to the hond, he schal not be innocent. The bigynnyng of good weie is to do riytwisnesse; forsothe it is more acceptable at God, than to offre sacrifices.
Fiecare om îngâmfat în inimă este urâciune pentru DOMNUL; deși merge mână în mână, el nu va rămâne nepedepsit.
6 Wickidnesse is ayen bouyt bi merci and treuthe; and me bowith awei fro yuel bi the drede of the Lord.
Prin milă și adevăr nelegiuirea este îndepărtată, și prin teama de DOMNUL oamenii se depărtează de rău.
7 Whanne the weyes of man plesen the Lord, he schal conuerte, yhe, hise enemyes to pees.
Când căile unui om îi plac DOMNULUI, el face chiar pe dușmanii lui să fie în pace cu el.
8 Betere is a litil with riytfulnesse, than many fruytis with wickidnesse.
Mai bine puțin cu dreptate, decât venituri mari fără dreptate.
9 The herte of a man schal dispose his weie; but it perteyneth to the Lord to dresse hise steppis.
Inima unui om plănuiește calea lui, dar DOMNUL îi conduce pașii.
10 Dyuynyng is in the lippis of a king; his mouth schal not erre in doom.
O hotărâre divină este pe buzele împăratului; gura lui nu încalcă legea în judecată.
11 The domes of the Lord ben weiyte and a balaunce; and hise werkis ben alle the stoonys of the world.
O greutate și o balanță dreaptă sunt ale DOMNULUI; toate greutățile din pungă sunt lucrarea lui.
12 Thei that don wickidli ben abhomynable to the king; for the trone of the rewme is maad stidfast bi riytfulnesse.
Pentru împărați este urâciune să comită stricăciune, pentru că tronul este întemeiat prin dreptate.
13 The wille of kyngis is iust lippis; he that spekith riytful thingis, schal be dressid.
Buzele drepte sunt desfătarea împăraților și ei iubesc pe acela care vorbește drept.
14 Indignacioun of the kyng is messangeris of deth; and a wijs man schal plese him.
Furia unui împărat este ca mesagerii morții, dar un om înțelept o va potoli.
15 Lijf is in the gladnesse of the `cheer of the king; and his merci is as a reyn comynge late.
În lumina înfățișării împăratului este viață; și favoarea lui este ca un nor de ploaie de primăvară.
16 Welde thou wisdom, for it is betere than gold; and gete thou prudence, for it is precyousere than siluer.
Cu cât este mai bine a obține înțelepciune decât aur! Și a obține înțelegere mai de ales decât argint!
17 The path of iust men bowith awei yuelis; the kepere of his soule kepith his weie.
Calea largă a celor integri este să se depărteze de rău; cel ce își păzește calea își păstrează sufletul.
18 Pride goith bifore sorewe; and the spirit schal be enhaunsid byfor fallyng.
Mândria merge înaintea distrugerii și un duh îngâmfat înaintea căderii.
19 It is betere to be maad meke with mylde men, than to departe spuylis with proude men.
Mai bine să ai un duh umil cu cei de jos, decât să împarți prada cu cei mândri.
20 A lerned man in word schal fynde goodis; and he that hopith in the Lord is blessid.
Cel ce se comportă cu înțelepciune într-un lucru va găsi binele; și oricine se încrede în DOMNUL este fericit.
21 He that is wijs in herte, schal be clepid prudent; and he that is swete in speche, schal fynde grettere thingis.
Cel înțelept în inimă se va numi chibzuit; și dulceața buzelor adaugă învățătură.
22 The welle of lijf is the lernyng of him that weldith; the techyng of foolis is foli.
Înțelegerea este un izvor de viață pentru cel ce o are, dar instruirea nechibzuiților este nechibzuință.
23 The herte of a wijs man schal teche his mouth; and schal encreesse grace to hise lippis.
Inima celui înțelept îi face gura chibzuită și adaugă învățătură buzelor sale.
24 Wordis wel set togidere is a coomb of hony; helthe of boonys is the swetnesse of soule.
Cuvintele plăcute sunt ca un fagure de miere, dulci pentru suflet și sănătate pentru oase.
25 A weye is that semeth riytful to a man; and the laste thingis therof leden to deth.
Este o cale care i se pare dreaptă unui om, dar sfârșitul ei sunt căile morții.
26 The soule of a man trauelinge trauelith to hym silf; for his mouth compellide hym.
Cel ce muncește, muncește pentru el însuși, fiindcă gura lui poftește aceasta de la el.
27 An vnwijs man diggith yuel; and fier brenneth in hise lippis.
Un om neevlavios sapă să scoată răul la iveală și pe buzele sale este ca un foc arzător.
28 A weiward man reisith stryues; and a man ful of wordis departith princis.
Un om pervers seamănă ceartă, și un șoptitor desparte prieteni buni.
29 A wickid man flaterith his frend; and ledith hym bi a weie not good.
Un om violent ademenește pe aproapele său și îl conduce pe calea care nu este bună.
30 He that thenkith schrewid thingis with iyen astonyed, bitith hise lippis, and parformeth yuel.
El își închide ochii ca să uneltească lucruri perverse; mișcându-și buzele duce răul la împlinire.
31 A coroun of dignyte is eelde, that schal be foundun in the weies of riytfulnesse.
Capul cărunt este o coroană a gloriei, dacă este găsit pe calea dreptății.
32 A pacient man is betere than a stronge man; and he that `is lord of his soule, is betere than an ouercomere of citees.
Cel încet la mânie este mai bun decât cel tare, și cel ce își stăpânește duhul, decât cel ce ia o cetate.
33 Lottis ben sent into the bosum; but tho ben temperid of the Lord.
Sorțul este aruncat în poală, dar întregul verdict al acestuia este al DOMNULUI.
