Proverbs 15
1 A soft answere brekith ire; an hard word reisith woodnesse.
Un răspuns blând înlătură furia, dar cuvintele apăsătoare întărâtă mânia.
2 The tunge of wise men ourneth kunnyng; the mouth of foolis buylith out foli.
Limba înțelepților folosește corect cunoașterea, dar gura proștilor revarsă nechibzuință.
3 In ech place the iyen of the Lord biholden good men, and yuel men.
Ochii DOMNULUI sunt în fiecare loc, privind răul și binele.
4 A plesaunt tunge is the tre of lijf; but the tunge which is vnmesurable, schal defoule the spirit.
O limbă sănătoasă este un pom al vieții, dar perversitate în ea este o spărtură în duh.
5 A fool scorneth the techyng of his fadir; but he that kepith blamyngis, schal be maad wisere. Moost vertu schal be in plenteuouse riytfulnesse; but the thouytis of wickid men schulen be drawun vp bi the roote.
Un nebun disprețuiește instruirea tatălui său, dar cel ce dă atenție mustrării este chibzuit.
6 The hous of a iust man is moost strengthe; and disturbling is in the fruitis of a wickid man.
În casa celui drept este mult tezaur, dar în veniturile celui stricat este tulburare.
7 The lippis of wise men schulen sowe abrood kunnyng; the herte of foolis schal be vnlijc.
Buzele celor înțelepți răspândesc cunoaștere, dar inima proștilor nu face la fel.
8 The sacrifices of wickyd men ben abhomynable to the Lord; avowis of iust men ben plesaunt.
Sacrificiul celor stricați este urâciune pentru DOMNUL, dar rugăciunea celor integri este desfătarea lui.
9 The lijf of the vnpitouse man is abhomynacioun to the Lord; he that sueth riytfulnesse, schal be loued of the Lord.
Calea celui stricat este urâciune pentru DOMNUL, dar el iubește pe cel ce urmează dreptatea.
10 Yuel teching is of men forsakinge the weie of lijf; he that hatith blamyngis, schal die.
Disciplinarea este apăsătoare pentru cel ce părăsește calea, iar cel ce urăște mustrarea va muri.
11 Helle and perdicioun ben open bifor the Lord; hou myche more the hertis of sones of men. (Sheol h7585)
Iad și distrugere sunt înaintea DOMNULUI; cu cât mai mult sunt atunci inimile copiilor oamenilor. (Sheol h7585)
12 A man ful of pestilence loueth not hym that repreueth him; and he goith not to wyse men.
Un batjocoritor nu iubește pe cel care îl mustră, nici nu se va duce la cei înțelepți.
13 A ioiful herte makith glad the face; the spirit is cast doun in the morenyng of soule.
O inimă veselă face înfățișarea voioasă, dar prin întristarea inimii duhul este frânt.
14 The herte of a wijs man sekith techyng; and the mouth of foolis is fed with vnkunnyng.
Inima celui ce are înțelegere caută cunoaștere, dar gura proștilor se hrănește din nechibzuință.
15 Alle the daies of a pore man ben yuele; a sikir soule is a contynuel feeste.
Toate zilele celui nenorocit sunt rele, dar cel cu o inimă veselă are un ospăț neîncetat.
16 Betere is a litil with the drede of the Lord, than many tresouris and vnfillable.
Mai bine puțin, cu teamă de DOMNUL, decât mare tezaur cu tulburare.
17 It is betere to be clepid to wortis with charite, than with hatrede to a calf maad fat.
Mai bine o masă cu verdețuri unde este iubire, decât boul legat la iesle și ura cu el.
18 A wrathful man reisith chidyngis; he that is pacient, swagith chidyngis reisid.
Un om furios stârnește certuri, dar cel încet la mânie liniștește cearta.
19 The weie of slow men is an hegge of thornes; the weie of iust men is with out hirtyng.
Calea leneșului este ca o îngrăditură de spini, dar calea celor drepți este netezită.
20 A wise sone makith glad the fadir; and a fonned man dispisith his modir.
Un fiu înțelept face veselie tatălui, dar un om prost disprețuiește pe mama sa.
21 Foli is ioye to a fool; and a prudent man schal dresse hise steppis.
Nechibzuința este bucurie pentru cel lipsit de înțelepciune, dar un om al înțelegerii umblă cu integritate.
22 Thouytis ben distried, where no counsel is; but where many counseleris ben, tho ben confermyd.
Fără sfat, scopurile sunt dezamăgite, dar în mulțimea sfătuitorilor sunt ele întemeiate.
23 A man is glad in the sentence of his mouth; and a couenable word is best.
Un om are bucurie prin răspunsul gurii sale; și ce bun este un cuvânt spus la timpul potrivit!
Pentru cel înțelept calea vieții este deasupra, ca el să se depărteze de iadul de dedesubt. (Sheol h7585)
25 The Lord schal distrie the hows of proude men; and he schal make stidefast the coostis of a widewe.
DOMNUL va dărâma casa celui mândru, dar el va întemeia hotarul văduvei.
26 Iuele thouytis is abhomynacioun of the Lord; and a cleene word moost fair schal be maad stidfast of hym.
Gândurile celor stricați sunt urâciune pentru DOMNUL, dar cuvintele celor puri sunt cuvinte plăcute.
27 He that sueth aueryce, disturblith his hous; but he that hatith yiftis schal lyue. Synnes ben purgid bi merci and feith; ech man bowith awei fro yuel bi the drede of the Lord.
Cel lacom de câștig își tulbură casa, dar cel ce urăște mitele, va trăi.
28 The soule of a iust man bithenkith obedience; the mouth of wickid men is ful of yuelis.
Inima celui drept studiază ca să răspundă, dar gura celor stricați revarsă lucruri rele.
29 The Lord is fer fro wickid men; and he schal here the preyers of iust men.
DOMNUL este departe de cei stricați, dar el ascultă rugăciunea celor drepți.
30 The liyt of iyen makith glad the soule; good fame makith fat the boonys.
Lumina ochilor bucură inima, și o veste bună îngrașă oasele.
31 The eere that herith the blamyngis of lijf, schal dwelle in the myddis of wise men.
Urechea care ascultă mustrarea vieții locuiește printre cei înțelepți.
32 He that castith awei chastisyng, dispisith his soule; but he that assentith to blamyngis, is pesible holdere of the herte.
Cel ce refuză instruirea își disprețuiește propriul său suflet, dar cel ce ascultă mustrarea obține înțelegere.
33 The drede of the Lord is teching of wisdom; and mekenesse goith bifore glorie.
Teama de DOMNUL este instruirea înțelepciunii, și înaintea onoarei este umilința.
