Proverbs 13
1 A wijs sone is the teching of the fadir; but he that is a scornere, herith not, whanne he is repreuyd.
Un fiu înțelept ascultă instruirea tatălui său, dar un batjocoritor nu ascultă mustrarea.
2 A man schal be fillid with goodis of the fruit of his mouth; but the soule of vnpitouse men is wickid.
Un om va mânca ce este bun prin rodul gurii sale, dar sufletul călcătorilor [de lege] va mânca violență.
3 He that kepith his mouth, kepith his soule; but he that is vnwar to speke, schal feel yuels.
Cel ce își păzește gura își păstrează viața, dar cel ce își deschide larg buzele va avea distrugere.
4 A slow man wole, and wole not; but the soule of hem that worchen schal be maad fat.
Sufletul celui leneș dorește și nu are nimic; dar sufletul celor harnici va fi îngrășat.
5 A iust man schal wlate a fals word; but a wickid man schendith, and schal be schent.
Un om drept urăște minciuna, dar un om stricat este scârbos și ajunge de rușine.
6 Riytfulnesse kepith the weie of an innocent man; but wickidnesse disseyueth a synnere.
Dreptatea păzește pe cel integru în calea sa, dar stricăciunea răstoarnă pe păcătos.
7 A man is as riche, whanne he hath no thing; and a man is as pore, whanne he is in many richessis.
Este unul care face pe bogatul, totuși nu are nimic; este unul care face pe săracul, totuși are mari bogății.
8 Redempcioun of the soule of man is hise richessis; but he that is pore, suffrith not blamyng.
Răscumpărarea vieții unui om sunt bogățiile sale, dar săracul nu ascultă mustrarea.
9 The liyt of iust men makith glad; but the lanterne of wickid men schal be quenchid.
Lumina celor drepți se bucură, dar lampa celor stricați va fi stinsă.
10 Stryues ben euere a mong proude men; but thei that don alle thingis with counsel, ben gouerned bi wisdom.
Numai prin mândrie vine cearta, dar înțelepciunea este cu cei bine sfătuiți.
11 Hastid catel schal be maad lesse; but that that is gaderid litil and litil with hond, schal be multiplied.
Averea obținută prin deșertăciune va fi micșorată, dar cel ce adună prin muncă va crește.
12 Hope which is dilaied, turmentith the soule; a tre of lijf is desir comyng.
Speranța amânată face inima bolnavă, dar când vine dorința, ea este un pom al vieții.
13 He that bacbitith ony thing, byndith hym silf in to tyme to comynge; but he that dredith the comaundement, schal lyue in pees.
Oricine disprețuiește cuvântul va fi nimicit, dar cel ce se teme de poruncă va fi răsplătit.
14 The lawe of a wise man is a welle of lijf; that he bowe awei fro the falling of deth.
Legea celui înțelept este un izvor al vieții, pentru a depărta de capcanele morții.
15 Good teching schal yyue grace; a swolowe is in the weie of dispiseris.
Buna înțelegere dă favoare, dar calea călcătorilor [de lege] este grea.
16 A fel man doith alle thingis with counsel; but he that is a fool, schal opene foli.
Fiecare om chibzuit lucrează cu cunoaștere, dar un prost își dă pe față nechibzuința.
17 The messanger of a wickid man schal falle in to yuel; a feithful messanger is helthe.
Un mesager stricat cade în ticăloșie, dar un ambasador credincios este sănătate.
18 Nedynesse and schenschip is to him that forsakith techyng; but he that assentith to a blamere, schal be glorified.
Sărăcie și rușine vor fi pentru cel ce refuză instruirea, dar cel ce dă atenție mustrării va fi onorat.
19 Desir, if it is fillid, delitith the soule; foolis wlaten hem that fleen yuels.
Dorința împlinită este dulce pentru suflet, dar este urâciune pentru proști să se depărteze de rău.
20 He that goith with wijs men, schal be wijs; the freend of foolis schal be maad lijk hem.
Cel ce umblă cu oameni înțelepți va fi înțelept, dar un însoțitor al proștilor va fi nimicit.
21 Yuel pursueth synneris; and goodis schulen be yoldun to iust men.
Răul urmărește pe păcătoși, dar cei drepți vor fi răsplătiți cu bine.
22 A good man schal leeue aftir him eiris, sones, and the sones of sones; and the catel of a synnere is kept to a iust man.
Un om bun lasă o moștenire copiilor copiilor săi, dar averea păcătosului este păstrată pentru cel drept.
23 Many meetis ben in the new tilid feeldis of fadris; and ben gaderid to othere men with out doom.
Mâncare multă este în arătura celui sărac, dar este unul nimicit din lipsă de judecată.
24 He that sparith the yerde, hatith his sone; but he that loueth him, techith bisili.
Cel care cruță nuiaua sa își urăște fiul, dar cel care îl iubește, îl disciplinează la timp.
25 A iust man etith, and fillith his soule; but the wombe of wickid men is vnable to be fillid.
Cel drept mănâncă până la săturarea sufletului său, dar pântecele celor stricați va duce lipsă.
