Proverbs 10
1 The parablis of Salomon. A wijs sone makith glad the fadir; but a fonned sone is the sorewe of his modir.
Proverbele lui Solomon. Un fiu înțelept îl înveselește pe tată, dar un fiu prost este întristarea mamei sale.
2 Tresouris of wickidnesse schulen not profite; but riytfulnesse schal delyuere fro deth.
Tezaurele stricăciunii nu folosesc la nimic, dar dreptatea eliberează de la moarte.
3 The Lord schal not turmente the soule of a iust man with hungur; and he schal distrie the tresouns of vnpitouse men.
DOMNUL nu va permite ca sufletul celui drept să înfometeze, dar el leapădă averea celor stricați.
4 A slow hond hath wrouyt nedynesse; but the hond of stronge men makith redi richessis. Forsothe he that enforsith to gete `ony thing bi leesyngis, fedith the wyndis; sotheli the same man sueth briddis fleynge.
Cel ce lucrează cu o mână leneșă sărăcește, dar mâna celui harnic îmbogățește.
5 He that gaderith togidere in heruest, is a wijs sone; but he that slepith in sommer, is a sone of confusioun.
Cel ce adună în timpul verii este un fiu înțelept, dar cel ce doarme la seceriș este un fiu care aduce rușine.
6 The blessing of God is ouer the heed of a iust man; but wickidnesse hilith the mouth of wickid men.
Binecuvântări sunt peste capul celui drept, dar violența umple gura celor stricați.
7 The mynde of a iust man schal be with preisingis; and the name of wickid men schal wexe rotun.
Amintirea celui drept este binecuvântată, dar numele celor stricați va putrezi.
8 A wijs man schal resseyue comaundementis with herte; a fool is betun with lippis.
Cel înțelept în inimă va primi porunci, dar nebunul trăncănitor va cădea.
9 He that goith simpli, goith tristili; but he that makith schrewid hise weies, schal be opyn.
Cel ce umblă cu integritate umblă în siguranță, dar cel ce își pervertește căile va fi cunoscut.
10 He that bekeneth with the iye, schal yyue sorewe; a fool schal be betun with lippis.
Cel ce clipește din ochi provoacă întristare, dar un nebun trăncănitor va cădea.
11 The veyne of lijf is the mouth of a iust man; but the mouth of wickid men hilith wickidnesse.
Gura celui drept este fântână de viață, dar violența umple gura celui stricat.
12 Hatrede reisith chidingis; and charite hilith alle synnes.
Ura stârnește certuri, dar dragostea acoperă toate păcatele.
13 Wisdom is foundun in the lippis of a wise man; and a yerd in the bak of him that is nedi of herte.
În buzele celui ce are înțelegere se găsește înțelepciune, dar o nuia este pentru spatele celui lipsit de înțelegere.
14 Wise men hiden kunnyng; but the mouth of a fool is nexte to confusioun.
Înțelepții strâng cunoaștere, dar gura celui nebun este aproape de nimicire.
15 The catel of a riche man is the citee of his strengthe; the drede of pore men is the nedynesse of hem.
Averea bogatului este cetatea lui tare; nimicirea săracilor este sărăcia lor.
16 The werk of a iust man is to lijf; but the fruyt of a wickid man is to synne.
Munca celui drept tinde la viață; rodul celui stricat la păcat.
17 The weie of lijf is to him that kepith chastising; but he that forsakith blamyngis, errith.
Cel ce ține instruirea este pe calea vieții, dar cel ce refuză mustrarea rătăcește.
18 False lippis hiden hatrede; he that bringith forth dispisinge is vnwijs.
Cel ce ascunde ură cu buze mincinoase și rostește o calomnie, este un prost.
19 Synne schal not faile in myche spekyng; but he that mesurith hise lippis, is moost prudent.
În mulțimea cuvintelor nu lipsește păcatul, dar cel ce își înfrânează buzele este înțelept.
20 Chosun siluer is the tunge of a iust man; the herte of wickid men is for nouyt.
Limba celor drepți este ca argint ales; inima celor stricați are puțină valoare.
21 The lippis of a iust man techen ful manye men; but thei that ben vnlerned, schulen die in nedinesse of herte.
Buzele celui drept hrănesc pe mulți, dar cei nebuni mor din lipsă de înțelepciune.
22 The blessing of the Lord makith riche men; and turment schal not be felowschipid to hem.
Binecuvântarea DOMNULUI îmbogățește și el nu adaugă nicio mâhnire cu ea.
23 A fool worchith wickidnesse as bi leiyyng; but `wisdom is prudence to a man.
Pentru un prost, a face ticăloșie este ca un joc, dar un om al înțelegerii are înțelepciune.
24 That that a wickid man dredith, schal come on hym; the desire of iust men schalbe youun to hem.
Teama celui stricat va veni peste el, dar dorința celor drepți va fi îndeplinită.
25 As a tempeste passynge, a wickid man schal not be; but a iust man schal be as an euerlastynge foundement.
Așa cum trece vârtejul de vânt, așa nu mai este cel stricat; dar cel drept este o fundație veșnică.
26 As vynegre noieth the teeth, and smoke noieth the iyen; so a slow man noieth hem that senten hym in the weie.
Ca oțet pentru dinți și ca fum pentru ochi, așa este cel leneș pentru cei ce îl trimit.
27 The drede of the Lord encreesith daies; and the yeeris of wickid men schulen be maad schort.
Teama de DOMNUL prelungește zilele, dar anii celor stricați vor fi scurtați.
28 Abiding of iust men is gladnesse; but the hope of wickid men schal perische.
Speranța celor drepți va fi bucurie, dar așteptarea celor stricați va pieri.
29 The strengthe of a symple man is the weie of the Lord; and drede to hem that worchen yuel.
Calea DOMNULUI este putere pentru cel integru, dar nimicire este pentru lucrătorii nelegiuirii.
30 A iust man schal not be moued with outen ende; but wickid men schulen not dwelle on the erthe.
Cel drept nu va fi niciodată clintit din loc, dar cei stricați nu vor locui pământul.
31 The mouth of a iust man schal bringe forth wisdom; the tunge of schrewis schal perische.
Gura celui drept duce mai departe înțelepciune, dar limba perversă va fi tăiată.
32 The lippis of a iust man biholden pleasaunt thingis; and the mouth of wickid men byholdith weiward thingis.
Buzele celui drept cunosc ceea ce este bine primit, dar gura celor stricați vorbește perversitate.
