Proverbs 1
1 The parablis of Salomon, the sone of Dauid, king of Israel;
Proverbele lui Solomon, fiul lui David, împăratul lui Israel;
2 to kunne wisdom and kunnyng;
Pentru a cunoaște înțelepciunea și instruirea; pentru a pricepe cuvintele înțelegerii;
3 to vndurstonde the wordis of prudence; and to take the lernyng of teching; to take riytfulnesse, and dom, and equyte;
Pentru a primi instruirea înțelepciunii, a dreptății și a judecății și a echității;
4 that felnesse be youun to litle children, and kunnyng, and vndurstonding to a yong wexynge man.
Pentru a da agerime celor simpli, tânărului, cunoaștere și discernământ.
5 A wise man heringe schal be wisere; and a man vndurstondinge schal holde gouernails.
Un înțelept va asculta și își va crește învățătura, și un om al priceperii va obține sfaturi înțelepte;
6 He schal perseyue a parable, and expownyng; the wordis of wise men, and the derk figuratif spechis of hem.
Pentru a înțelege un proverb și interpretarea lui, cuvintele înțelepților și vorbele lor adânci.
7 The drede of the Lord is the bigynning of wisdom; foolis dispisen wisdom and teching.
Teama de DOMNUL este începutul cunoașterii; dar nebunii disprețuiesc înțelepciunea și instruirea.
8 My sone, here thou the teching of thi fadir, and forsake thou not the lawe of thi modir;
Fiul meu, ascultă instruirea tatălui tău și nu părăsi legea mamei tale;
9 that grace be addid, ethir encreessid, to thin heed, and a bie to thi necke.
Fiindcă ele vor fi o podoabă de har pentru capul tău și lănțișoare în jurul gâtului tău.
10 Mi sone, if synneris flateren thee, assente thou not to hem.
Fiul meu, dacă păcătoșii te ademenesc, nu te învoi!
11 If thei seien, Come thou with vs, sette we aspies to blood, hide we snaris of disseitis ayens an innocent without cause;
Dacă ei spun: Vino cu noi, să stăm la pândă pentru a vărsa sânge, să pândim în ascuns și fără motiv pe cel nevinovat;
12 swolowe we him, as helle swolowith a man lyuynge; and al hool, as goynge doun in to a lake; we schulen fynde al preciouse catel, (Sheol h7585)
Să îi înghițim de vii precum mormântul; și în întregime, ca pe cei ce coboară în groapă; (Sheol h7585)
13 we schulen fille oure housis with spuylis; sende thou lot with vs,
Vom găsi toate averile prețioase, ne vom umple casele cu pradă;
14 o purs be of vs alle;
Aruncă-ți sorțul printre noi; să avem toți o singură pungă;
15 my sone, go thou not with hem; forbede thi foot fro the pathis of hem.
Fiul meu, nu umbla cu ei pe cale; oprește-ți piciorul de la cărarea lor;
16 For the feet of hem rennen to yuel; and thei hasten to schede out blood.
Căci picioarele lor aleargă la rău și se grăbesc să verse sânge.
17 But a net is leid in veyn bifore the iyen of briddis, that han wengis.
Cu siguranță în zadar este întinsă plasa înaintea ochilor oricărei păsări.
18 Also `thilke wickid disseyueris setten aspies ayens her owne blood; and maken redi fraudis ayens her soulis.
Și ei stau la pândă pentru a vărsa propriul lor sânge; pândesc în ascuns propriile lor vieți.
19 So the pathis of ech auerouse man rauyschen the soulis of hem that welden.
Astfel sunt căile fiecărui om lacom de câștig, lăcomie care ia viața celor ce o au.
20 Wisdom prechith with outforth; in stretis it yyueth his vois.
Înțelepciunea strigă afară; își înalță vocea pe străzi;
21 It crieth ofte in the heed of cumpenyes; in the leeues of yatis of the citee it bringith forth hise wordis,
Ea strigă în piața de adunare a mulțimii, în pragurile porților; își rostește cuvintele ei în cetate, spunând:
22 and seith, Hou long, ye litle men in wit, louen yong childhod, and foolis schulen coueyte tho thingis, that ben harmful to hem silf, and vnprudent men schulen hate kunnyng?
Până când simplilor, veți iubi simplitatea și batjocoritorii se vor desfăta în batjocurile lor și proștii vor urî cunoașterea?
23 Be ye conuertid at my repreuyng; lo, Y schal profre forth to you my spirit, and Y schal schewe my wordis.
Întoarceți-vă la mustrarea mea; iată, voi turna duhul meu peste voi, vă voi face cunoscute cuvintele mele.
24 For Y clepide, and ye forsoken; Y helde forth myn hond, and noon was that bihelde.
Deoarece v-am chemat și ați refuzat; mi-am întins mâna și nimeni nu a dat atenție;
25 Ye dispisiden al my councel; and chargiden not my blamyngis.
Dar ați făcut de nimic tot sfatul meu și ați refuzat mustrarea mea;
26 And Y schal leiye in youre perisching; and Y schal scorne you, whanne that, that ye dreden, cometh to you.
Și eu voi râde la nenorocirea voastră; îmi voi bate joc când vine spaima voastră;
27 Whanne sodeyne wretchidnesse fallith in, and perisching bifallith as tempest; whanne tribulacioun and angwisch cometh on you.
Când vine spaima voastră ca pustiirea și nimicirea voastră vine ca un vârtej de vânt; când vine strâmtorarea și chinul peste voi,
28 Thanne thei schulen clepe me, and Y schal not here; thei schulen rise eerli, and thei schulen not fynde me.
Atunci mă vor chema, dar voi refuza să răspund; devreme mă vor căuta, dar nu mă vor găsi,
29 For thei hatiden teching, and thei token not the drede of the Lord,
Pentru că au urât cunoașterea și nu au ales teama de DOMNUL;
30 nether assentiden to my councel, and depraueden al myn amendyng.
Au refuzat sfatul meu, au disprețuit întreaga mea mustrare.
31 Therfor thei schulen ete the fruytis of her weie; and thei schulen be fillid with her counseils.
De aceea vor mânca din rodul căii lor și vor fi îndestulați cu propriile lor planuri.
32 The turnyng awei of litle men in wit schal sle hem; and the prosperite of foolis schal leese hem.
Fiindcă abaterea de pe cale a celor simpli îi va ucide și prosperitatea proștilor îi va nimici.
33 But he that herith me, schal reste with outen drede; and he schal vse abundaunce, whanne the drede of yuels is takun awei.
Dar oricine îmi dă ascultare va locui în siguranță și va fi liniștit față de teama de rău.
