Matthew 6
1 Takith hede, that ye do not youre riytwisnesse bifor men, to be seyn of hem, ellis ye schulen haue no meede at youre fadir that is in heuenes.
“Luați seama să nu faceți milostenia voastră înaintea oamenilor, ca să fiți văzuți de ei, căci altfel nu veți avea nici o răsplată de la Tatăl vostru care este în ceruri.
2 Therfore whanne thou doist almes, nyle thou trumpe tofore thee, as ypocritis doon in synagogis and stretis, that thei be worschipid of men; sotheli Y seie to you, they han resseyued her meede.
De aceea, când faceți fapte de milostenie, nu sunați din trâmbiță înaintea voastră, așa cum fac ipocriții în sinagogi și pe străzi, ca să obțină slavă de la oameni. Mai mult ca sigur vă spun că ei și-au primit răsplata.
3 But whanne thou doist almes, knowe not thi left hond what thi riyt hond doith, that thin almes be in hidils,
Dar când faci fapte de milostenie, nu lăsa ca mâna ta stângă să știe ce face mâna ta dreaptă,
4 and thi fadir that seeth in hiddils, schal quyte thee.
pentru ca faptele tale de milostenie să fie în taină; atunci Tatăl tău, care vede în taină, îți va răsplăti în mod deschis.
5 And whanne ye preyen, ye schulen not be as ipocritis, that louen to preye stondynge in synagogis and corneris of stretis, to be seyn of men; treuli Y seie to you, thei han resseyued her meede.
Când vă rugați, să nu fiți ca fățarnicii, căci lor le place să stea în picioare și să se roage în sinagogi și la colțurile străzilor, ca să fie văzuți de oameni. Mai mult ca sigur, vă spun, ei și-au primit răsplata.
6 But whanne thou schalt preye, entre in to thi couche, and whanne the dore is schet, preye thi fadir in hidils, and thi fadir that seeth in hidils, schal yelde to thee.
Dar tu, când te rogi, intră în camera ta interioară și, după ce ți-ai închis ușa, roagă-te Tatălui tău, care este în ascuns; și Tatăl tău, care vede în ascuns, îți va răsplăti în mod deschis.
7 But in preiyng nyle yee speke myche, as hethene men doon, for thei gessen that thei ben herd in her myche speche.
Când vă rugați, nu folosiți repetări deșarte, așa cum fac neamurile, căci ele cred că vor fi auzite pentru vorbăria lor multă.
8 Therfor nyle ye be maad lich to hem, for your fadir woot what is nede to you, bifore that ye axen hym.
De aceea, nu fiți ca ei, căci Tatăl vostru știe de ce aveți nevoie, înainte ca voi să i le cereți.
9 And thus ye schulen preye, Oure fadir that art in heuenes, halewid be thi name;
Rugați-vă astfel: “Tatăl nostru care ești în ceruri, fie ca numele Tău să fie păstrat sfânt.
10 thi kyngdoom come to; be thi wille don `in erthe as in heuene;
Să vină Împărăția Ta! Facă-se voia Ta, precum în cer așa și pe pământ.
11 yyue to vs this dai oure `breed ouer othir substaunce;
Dă-ne astăzi pâinea noastră cea de toate zilele.
12 and foryyue to vs oure dettis, as we foryyuen to oure dettouris;
Iartă-ne datoriile noastre, așa cum și noi iertăm datornicilor noștri.
13 and lede vs not in to temptacioun, but delyuere vs fro yuel. Amen.
Nu ne duce pe noi în ispită, ci izbăvește-ne de cel rău. Căci a Ta este Împărăția, puterea și slava în veci. Amin.
14 For if ye foryyuen to men her synnes, youre heuenli fadir schal foryyue to you youre trespassis.
Căci, dacă veți ierta oamenilor greșelile lor, și Tatăl vostru ceresc vă va ierta vouă.
15 Sotheli if ye foryyuen not to men, nether youre fadir schal foryyue to you youre synnes.
Dar dacă nu veți ierta oamenilor greșelile lor, nici Tatăl vostru nu vă va ierta greșelile voastre.
16 But whanne ye fasten, nyle ye be maad as ypocritis sorewful, for thei defacen hem silf, to seme fastyng to men; treuli Y seie to you, they han resseyued her meede.
Și când postiți, să nu fiți ca fățarnicii, cu fețele triste. Căci ei își desfigurează fețele ca să fie văzuți de oameni că postesc. Mai mult ca sigur vă spun că ei și-au primit răsplata.
17 But whanne thou fastist, anoynte thin heed, and waische thi face,
Dar voi, când postiți, ungeți-vă capul și spălați-vă pe față,
18 that thou be not seen fastynge to men, but to thi fadir that is in hidlis, and thi fadir that seeth in priuey, shal yelde to thee.
astfel încât să nu vă vadă oamenii că postiți, ci Tatăl vostru, care este în ascuns; și Tatăl vostru, care vede în ascuns, vă va răsplăti.
19 Nile ye tresoure to you tresouris in erthe, where ruste and mouyte destrieth, and where theues deluen out and stelen;
“Nu vă adunați comori pe pământ, unde molia și rugina mistuie și unde hoții pătrund și fură;
20 but gadere to you tresouris in heuene, where nether ruste ne mouyte distrieth, and where theues deluen not out, ne stelen.
ci adunați-vă comori în ceruri, unde nici molia, nici rugina nu mistuie și unde hoții nu pătrund și nu fură;
21 For where thi tresoure is, there also thin herte is.
căci unde este comoara voastră, acolo va fi și inima voastră.
22 The lanterne of thi bodi is thin iye; if thin iye be symple, al thi bodi shal be liytful;
“Lampa trupului este ochiul. De aceea, dacă ochiul tău este sănătos, tot corpul tău va fi plin de lumină.
23 but if thin iye be weiward, al thi bodi shal be derk. If thanne the liyt that is in thee be derknessis, how grete schulen thilk derknessis be?
Dar dacă ochiul tău este rău, tot trupul tău va fi plin de întuneric. De aceea, dacă lumina care este în tine este întuneric, cât de mare este întunericul!
24 No man may serue tweyn lordis, for ethir he schal hate `the toon, and loue the tother; ethir he shal susteyne `the toon, and dispise the tothir. Ye moun not serue God and richessis.
Nimeni nu poate sluji la doi stăpâni, căci ori va urî pe unul și va iubi pe celălalt, ori va fi devotat unuia și va disprețui pe celălalt. Nu poți sluji și lui Dumnezeu și lui Mamona.
25 Therfor I seie to you, that ye be not bisi to youre lijf, what ye schulen ete; nether to youre bodi, with what ye schulen be clothid. Whether lijf is not more than meete, and the bodie more than cloth?
De aceea vă spun: nu vă îngrijorați pentru viața voastră: ce veți mânca sau ce veți bea; și nici pentru trupul vostru, ce veți purta. Nu este viața mai mult decât hrana, iar trupul mai mult decât îmbrăcămintea?
26 Biholde ye the foulis of the eire, for thei sowen not, nethir repen, nethir gaderen in to bernes; and youre fadir of heuene fedith hem. Whether ye ben not more worthi than thei?
Priviți păsările cerului, care nu seamănă, nu seceră și nu adună în hambare. Tatăl vostru ceresc le hrănește. Nu sunteți voi mult mai valoroși decât ele?
27 But who of you thenkynge mai putte to his stature o cubit?
“Cine dintre voi, dacă este îngrijorat, poate să adauge o clipă la viața lui?
28 And of clothing what ben ye bisye? Biholde ye the lilies of the feeld, how thei wexen. Thei trauelen not, nether spynnen;
De ce vă îngrijorați din cauza hainelor? Gândiți-vă la crinii de pe câmp, cum cresc ei. Ei nu se trudesc, nici nu se învârt,
29 and Y seie to you, Salomon in al his glorie was not keuered as oon of these.
și totuși vă spun că nici măcar Solomon, în toată gloria lui, nu era îmbrăcat ca unul dintre aceștia.
30 And if God clothith thus the hei of the feeld, that to day is, and to morewe is cast in to an ouen, hou myche more you of litel feith?
Dar dacă Dumnezeu îmbracă astfel iarba câmpului, care astăzi există, iar mâine este aruncată în cuptor, nu vă va îmbrăca cu mult mai mult pe voi, cei cu puțină credință?
31 Therfor nyle ye be bisi, seiynge, What schulen we ete? or, What schulen we drinke? or, With what thing schulen we be keuered?
De aceea, nu vă îngrijorați, zicând: “Ce vom mânca?”, “Ce vom bea?” sau “Cu ce ne vom îmbrăca?”
32 For hethene men seken alle these thingis; and youre fadir woot, that ye han nede to alle these thingis.
Căci neamurile caută toate aceste lucruri; dar Tatăl vostru cel ceresc știe că aveți nevoie de toate acestea.
33 Therfor seke ye first the kyngdom of God, and his riytfulnesse, and alle these thingis shulen be cast to you.
Dar căutați mai întâi Împărăția lui Dumnezeu și dreptatea lui; și toate aceste lucruri vi se vor da și vouă.
34 Therfor nyle ye be bisy in to the morew, for the morew shal be bisi to `hym silf; for it suffisith to the dai his owen malice.
De aceea, nu vă îngrijorați pentru ziua de mâine, căci ziua de mâine se va îngrijora singură. Răul propriu al fiecărei zile este suficient.
