Luke 24
1 But in o dai of the woke ful eerli thei camen to the graue, and brouyten swete smellynge spices, that thei hadden arayed.
Dar în prima zi a săptămânii, în zorii zilei, au venit la mormânt, împreună cu alții, aducând miresmele pe care le pregătiseră.
2 And thei founden the stoon turned awei fro the graue.
Au găsit piatra rostogolită de pe mormânt.
3 And thei yeden in, and founden not the bodi of the Lord Jhesu.
Au intrat înăuntru și n-au găsit trupul Domnului Isus.
4 And it was don, the while thei weren astonyed in thouyt of this thing, lo! twei men stoden bisidis hem in schynynge cloth.
În timp ce erau foarte nedumeriți de acest lucru, iată că au apărut lângă ei doi bărbați îmbrăcați în haine orbitoare.
5 And whanne thei dredden, and boweden her semblaunt in to the erthe, thei seiden to hem, What seken ye hym that lyueth with deed men?
Îngrozindu-se, s-au plecat cu fața la pământ. Oamenii le-au zis: “De ce căutați pe cei vii printre cei morți?
6 He is not here, but is risun. Haue ye mynde, hou he spak to you, whanne he was yit in Galile,
El nu este aici, ci a înviat. Vă amintiți ce v-a spus când era încă în Galileea,
7 and seide, For it bihoueth mannys sone to be bitakun in to the hondis of synful men, and to be crucified, and the thridde dai to rise ayen.
spunând că Fiul Omului trebuie să fie dat în mâinile oamenilor păcătoși, să fie răstignit și a treia zi să învieze?”
8 And thei bithouyten on hise wordis.
Ei și-au adus aminte de cuvintele Lui,
9 And thei yeden ayen fro the graue, and telden alle these thingis to the enleuene, and to alle othir.
s-au întors de la mormânt și au spus toate acestea celor unsprezece și tuturor celorlalți.
10 And ther was Marie Mawdeleyn, and Joone, and Marie of James, and other wymmen that weren with hem, that seiden to apostlis these thingis.
Ele erau Maria Magdalena, Ioana și Maria, mama lui Iacov. Celelalte femei care erau cu ele au povestit aceste lucruri apostolilor.
11 And these wordis weren seyn bifor hem as madnesse, and thei bileueden not to hem.
Aceste cuvinte li s-au părut a fi un nonsens și nu le-au crezut.
12 But Petir roos vp, and ran to the graue; and he bowide doun, and say the lynen clothis liynge aloone. And he wente bi him silf, wondrynge on that that was don.
Dar Petru s-a ridicat și a alergat la mormânt. Aplecându-se și uitându-se înăuntru, a văzut fâșiile de pânză așezate singure și a plecat acasă, întrebându-se ce se întâmplase.
13 And lo! tweyne of hem wenten in that dai in to a castel, that was fro Jerusalem the space of sixti furlongis, bi name Emaws.
Și iată că doi dintre ei mergeau chiar în ziua aceea într-un sat numit Emaus, care era la șaizeci de stadii de Ierusalim.
14 And thei spaken togidir of alle these thingis that haddun bifallun.
Și vorbeau unul cu altul despre toate aceste lucruri care se întâmplaseră.
15 And it was don, the while thei talkiden, and souyten bi hem silf, Jhesus hym silf neiyede, and wente with hem.
În timp ce vorbeau și se întrebau împreună, Isus însuși s-a apropiat și a mers cu ei.
16 But her iyen weren holdun, that thei knewen him not.
Dar ochii lor erau împiedicați să-L recunoască.
17 And he seide to hem, What ben these wordis, that ye speken togidir wandrynge, and ye ben sorewful?
El le-a zis: “Despre ce vorbiți în timp ce mergeți și sunteți triști?”
18 And oon, whos name was Cleofas, answerde, and seide, Thou thi silf art a pilgrym in Jerusalem, and hast thou not knowun, what thingis ben don in it in these daies?
Unul dintre ei, numit Cleopa, i-a răspuns: “Ești tu singurul străin din Ierusalim care nu știe ce s-a întâmplat acolo în zilele acestea?”
19 To whom he seide, What thingis? And thei seiden to hym, Of Jhesu of Nazareth, that was a man prophete, myyti in werk and word bifor God and al the puple;
El le-a zis: “Ce anume?” Ei I-au zis: “Cele despre Iisus Nazarineanul, care a fost un prooroc puternic cu fapta și cu cuvântul înaintea lui Dumnezeu și a întregului popor,
20 and hou the heiyest preestis of oure princis bitoken hym in to dampnacioun of deeth, and crucifieden hym.
și despre cum preoții cei mai de seamă și căpeteniile noastre L-au dat spre osândă la moarte și L-au răstignit.
21 But we hopiden, that he schulde haue ayenbouyt Israel. And now on alle these thingis the thridde dai is to dai, that these thingis weren don.
Dar noi speram că el este cel care va răscumpăra pe Israel. Da, și, pe lângă toate acestea, este acum a treia zi de când s-au întâmplat aceste lucruri.
22 But also summe wymmen of ouris maden vs afered, whiche bifor dai weren at the graue; and whanne his bodi was not foundun,
De asemenea, ne-au uimit niște femei din anturajul nostru, care au ajuns mai devreme la mormânt;
23 thei camen, and seiden, that thei syen also a siyt of aungels, whiche seien, that he lyueth.
și, când nu i-au găsit trupul, au venit spunând că au văzut și ele o viziune a unor îngeri, care spuneau că este viu.
24 And summe of oure wenten to the graue, and thei founden so as the wymmen seiden, but thei founden not hym.
Unii dintre noi s-au dus la mormânt și l-au găsit așa cum au spus femeile, dar nu l-au văzut.”
25 And he seide to hem, A! foolis, and slowe of herte to bileue in alle thingis that the prophetis han spokun.
El le-a zis: “Popor nebun și încet la inimă ca să creadă în tot ce au spus proorocii!
26 Whethir it bihofte not Crist to suffre these thingis, and so to entre in to his glorie?
Nu trebuia oare Hristosul să sufere aceste lucruri și să intre în gloria Sa?”
27 And he bigan at Moises and at alle the prophetis, and declaride to hem in alle scripturis, that weren of hym.
Pornind de la Moise și de la toți profeții, le-a explicat în toate Scripturile ceea ce se referă la el însuși.
28 And thei camen nyy the castel, whidur thei wenten. And he made countenaunce that he wolde go ferthere.
Au ajuns aproape de satul în care se duceau, iar el s-a făcut că vrea să meargă mai departe.
29 And thei constreyneden hym, and seiden, Dwelle with vs, for it drawith to nyyt, and the dai is now bowid doun.
Ei l-au îndemnat, zicând: “Rămâi cu noi, căci este aproape seară și ziua este aproape de sfârșit.” A intrat să stea cu ei.
30 And he entride with hem. And it was don, while he sat at the mete with hem, he took breed, and blesside, and brak, and took to hem.
După ce s-a așezat la masă cu ei, a luat pâinea și a mulțumit. A frânt-o și le-a dat-o.
31 And the iyen of hem weren openyd, and thei knewen hym; and he vanyschide fro her iyen.
Ochii lor s-au deschis și l-au recunoscut; apoi a dispărut din ochii lor.
32 And thei seiden togidir, Whether oure herte was not brennynge in vs, while he spak in the weie, and openyde to vs scripturis?
Ei și-au zis unul altuia: “Nu ne ardea inima în noi când ne vorbea pe drum și când ne deschidea Scripturile?”
33 And thei risen vp in the same our, and wenten ayen in to Jerusalem, and founden the enleuene gaderid togidir, and hem that weren with hem,
Ei s-au sculat chiar în acel ceas, s-au întors la Ierusalim și i-au găsit pe cei unsprezece adunați împreună cu cei care erau cu ei,
34 seiynge, That the Lord is risun verrili, and apperide to Symount.
spunând: “Domnul a înviat cu adevărat și i s-a arătat lui Simon!”
35 And thei tolden what thingis weren don in the weie, and hou thei knewen hym in brekyng of breed.
Ei au povestit cele întâmplate pe drum și cum a fost recunoscut de ei la frângerea pâinii.
36 And the while thei spaken these thingis, Jhesus stood in the myddil of hem, and seide to hem, Pees to you; Y am, nyle ye drede.
Pe când ziceau ei aceste lucruri, Isus însuși a stat în mijlocul lor și le-a zis: “Pace vouă!”
37 But thei weren affraied and agast, and gessiden hem to se a spirit.
Dar ei, îngroziți și înfricoșați, au crezut că au văzut un duh.
38 And he seide to hem, What ben ye troblid, and thouytis comen vp in to youre hertis?
El le-a zis: “De ce vă tulburați? De ce se ridică îndoieli în inimile voastre?
39 Se ye my hoondis and my feet, for Y my silf am. Fele ye, and se ye; for a spirit hath not fleisch and boonys, as ye seen that Y haue.
Vedeți mâinile și picioarele Mele, că sunt cu adevărat Eu. Atingeți-mă și vedeți, pentru că un duh nu are carne și oase, așa cum vedeți că am eu.”
40 And whanne he hadde seid this thing, he schewide hoondis and feet to hem.
După ce a spus acestea, le-a arătat mâinile și picioarele.
41 And yit while thei bileueden not, and wondriden for ioye, he seide, Han ye here ony thing that schal be etun?
Pe când ei încă nu credeau de bucurie și se mirau, le-a zis: “Aveți ceva de mâncare aici?”
42 And thei proferden hym a part of a fisch rostid, and an hony combe.
I-au dat o bucată de pește fript și un fagure de miere.
43 And whanne he hadde etun bifore hem, he took that that lefte, and yaf to hem;
El le-a luat și a mâncat în fața lor.
44 and seide `to hem, These ben the wordis that Y spak to you, whanne Y was yit with you; for it is nede that alle thingis ben fulfillid, that ben writun in the lawe of Moises, and in prophetis, and in salmes, of me.
El le-a zis: “Iată ce v-am spus când eram încă cu voi: trebuie să se împlinească tot ce este scris în Legea lui Moise, în profeți și în psalmi despre Mine.”
45 Thanne he openyde to hem wit, that thei schulden vnderstonde scripturis.
Atunci le-a deschis mintea, ca să înțeleagă Scripturile.
46 And he seide to hem, For thus it is writun, and thus it bihofte Crist to suffre, and ryse ayen fro deeth in the thridde dai;
Și le-a zis: “Așa este scris și așa a fost necesar ca Hristosul să sufere și să învieze din morți a treia zi,
47 and penaunce and remyssioun of synnes to be prechid in his name `in to alle folkis, bigynnynge at Jerusalem.
iar în numele Lui să se propovăduiască pocăința și iertarea păcatelor la toate neamurile, începând de la Ierusalim.
48 And ye ben witnessis of these thingis.
Voi sunteți martori ai acestor lucruri.
49 And Y schal sende the biheest of my fadir in to you; but sitte ye in the citee, til that ye be clothid with vertu from an hiy.
Iată, Eu trimit asupra voastră făgăduința Tatălui Meu. Dar așteptați în cetatea Ierusalimului până când veți fi îmbrăcați cu putere de sus.”
50 And he ledde hem forth in to Betanye, and whanne his hondis weren lift vp, he blesside hem.
I-a condus până în Betania, și, ridicându-și mâinile, i-a binecuvântat.
51 And it was don, the while he blesside hem, he departide fro hem, and was borun in to heuene.
În timp ce-i binecuvânta, s-a retras de la ei și a fost dus la cer.
52 And thei worschipiden, and wenten ayen in to Jerusalem with greet ioye,
Ei, închinându-se lui, s-au întors la Ierusalim cu mare bucurie,
53 and weren euermore in the temple, heriynge and blessynge God.
și stăteau neîncetat în templu, lăudând și binecuvântând pe Dumnezeu. Amin.
