Luke 24
1 But in o dai of the woke ful eerli thei camen to the graue, and brouyten swete smellynge spices, that thei hadden arayed.
Iar în prima zi a săptămânii, foarte devreme dimineața, au venit la mormânt, aducând miresmele pe care le pregătiseră și pe alte femei împreună cu ele.
2 And thei founden the stoon turned awei fro the graue.
Și au găsit piatra rostogolită de la mormânt.
3 And thei yeden in, and founden not the bodi of the Lord Jhesu.
Și au intrat și nu au găsit trupul Domnului Isus.
4 And it was don, the while thei weren astonyed in thouyt of this thing, lo! twei men stoden bisidis hem in schynynge cloth.
Și s-a întâmplat, pe când erau ele foarte derutate despre aceasta, iată, doi bărbați au stat în picioare lângă ele în haine strălucitoare;
5 And whanne thei dredden, and boweden her semblaunt in to the erthe, thei seiden to hem, What seken ye hym that lyueth with deed men?
Și pe când li s-a făcut teamă și și-au plecat fețele la pământ, le-au spus: De ce căutați pe cel viu între cei morți?
6 He is not here, but is risun. Haue ye mynde, hou he spak to you, whanne he was yit in Galile,
Nu este aici, ci a înviat; amintiți-vă cum v-a vorbit fiind încă în Galileea,
7 and seide, For it bihoueth mannys sone to be bitakun in to the hondis of synful men, and to be crucified, and the thridde dai to rise ayen.
Spunând: Fiul omului trebuie să fie dat în mâinile oamenilor păcătoși și să fie crucificat și a treia zi să învie.
8 And thei bithouyten on hise wordis.
Și ele și-au amintit cuvintele lui.
9 And thei yeden ayen fro the graue, and telden alle these thingis to the enleuene, and to alle othir.
Și s-au întors de la mormânt și au povestit toate acestea celor unsprezece și tuturor celorlalți.
10 And ther was Marie Mawdeleyn, and Joone, and Marie of James, and other wymmen that weren with hem, that seiden to apostlis these thingis.
Și erau Maria Magdalena, și Ioana, și Maria, mama lui Iacov, și celelalte rămase cu ele, care au spus acestea apostolilor.
11 And these wordis weren seyn bifor hem as madnesse, and thei bileueden not to hem.
Și cuvintele lor li se păreau ca basme și nu le-au crezut.
12 But Petir roos vp, and ran to the graue; and he bowide doun, and say the lynen clothis liynge aloone. And he wente bi him silf, wondrynge on that that was don.
Atunci Petru s-a sculat și a alergat la mormânt; și, aplecându-se, a văzut fășiile de pânză de in întinse la o parte și a plecat, minunându-se în el însuși de ceea ce se întâmplase.
13 And lo! tweyne of hem wenten in that dai in to a castel, that was fro Jerusalem the space of sixti furlongis, bi name Emaws.
Și iată, doi dintre ei mergeau în aceeași zi spre un sat numit Emaus, care era cam la șaizeci de stadii de la Ierusalim.
14 And thei spaken togidir of alle these thingis that haddun bifallun.
Și ei vorbeau între ei despre toate acestea care se petrecuseră.
15 And it was don, the while thei talkiden, and souyten bi hem silf, Jhesus hym silf neiyede, and wente with hem.
Și s-a întâmplat că, în timp ce ei vorbeau îndeaproape și se întrebau, Isus însuși s-a apropiat și a mers cu ei.
16 But her iyen weren holdun, that thei knewen him not.
Dar ochii lor erau ținuți ca să nu îl cunoască.
17 And he seide to hem, What ben these wordis, that ye speken togidir wandrynge, and ye ben sorewful?
Și le-a spus: Ce fel de cuvinte sunt acestea pe care le schimbați între voi umblând și fiind triști?
18 And oon, whos name was Cleofas, answerde, and seide, Thou thi silf art a pilgrym in Jerusalem, and hast thou not knowun, what thingis ben don in it in these daies?
Iar unul dintre ei, al cărui nume era Cleopas, răspunzând, i-a zis: Ești tu doar un străin în Ierusalim și nu știi cele ce s-au întâmplat acolo în aceste zile?
19 To whom he seide, What thingis? And thei seiden to hym, Of Jhesu of Nazareth, that was a man prophete, myyti in werk and word bifor God and al the puple;
Iar el le-a spus: Care lucruri? Iar ei i-au spus: Despre Isus din Nazaret, care era profet, un bărbat puternic în faptă și cuvânt înaintea lui Dumnezeu și a tuturor oamenilor;
20 and hou the heiyest preestis of oure princis bitoken hym in to dampnacioun of deeth, and crucifieden hym.
Și cum preoții de seamă și conducătorii noștri l-au dat să fie condamnat la moarte și l-au crucificat.
21 But we hopiden, that he schulde haue ayenbouyt Israel. And now on alle these thingis the thridde dai is to dai, that these thingis weren don.
Dar ne încredeam că el este acela care avea să răscumpere pe Israel; dar, cu toate acestea, astăzi este a treia zi de când au fost făcute aceste lucruri.
22 But also summe wymmen of ouris maden vs afered, whiche bifor dai weren at the graue; and whanne his bodi was not foundun,
Mai mult, chiar anumite femei dintre noi ne-au înmărmurit, fiind dis-de-dimineață la mormânt;
23 thei camen, and seiden, that thei syen also a siyt of aungels, whiche seien, that he lyueth.
Și negăsindu-i trupul, au venit, spunând că au văzut și o viziune de îngeri, care spuneau că el este viu.
24 And summe of oure wenten to the graue, and thei founden so as the wymmen seiden, but thei founden not hym.
Și unii dintre cei ce erau cu noi, s-au dus la mormânt și au găsit chiar așa cum au spus femeile; dar pe el nu l-au văzut.
25 And he seide to hem, A! foolis, and slowe of herte to bileue in alle thingis that the prophetis han spokun.
Atunci el le-a spus: O, neînțelepților și înceți cu inima în a crede toate cele ce profeții au vorbit;
26 Whethir it bihofte not Crist to suffre these thingis, and so to entre in to his glorie?
Nu trebuia Cristos să sufere acestea și să intre în gloria sa?
27 And he bigan at Moises and at alle the prophetis, and declaride to hem in alle scripturis, that weren of hym.
Și începând de la Moise și de la toți profeții, le-a explicat în toate scripturile cele referitoare la el însuși.
28 And thei camen nyy the castel, whidur thei wenten. And he made countenaunce that he wolde go ferthere.
Și s-au apropiat de satul unde mergeau; și el s-a făcut că dorește să meargă mai departe.
29 And thei constreyneden hym, and seiden, Dwelle with vs, for it drawith to nyyt, and the dai is now bowid doun.
Dar l-au constrâns, spunând: Rămâi cu noi, pentru că este spre seară și ziua este trecută. Și a intrat să rămână cu ei.
30 And he entride with hem. And it was don, while he sat at the mete with hem, he took breed, and blesside, and brak, and took to hem.
Și s-a întâmplat pe când el ședea la masă cu ei, că a luat pâine și a binecuvântat-o și a frânt și le-a dat.
31 And the iyen of hem weren openyd, and thei knewen hym; and he vanyschide fro her iyen.
Și ochii lor au fost deschiși și l-au cunoscut; și el s-a făcut nevăzut dinaintea lor.
32 And thei seiden togidir, Whether oure herte was not brennynge in vs, while he spak in the weie, and openyde to vs scripturis?
Și au spus unul către altul: Nu ne ardea inima în noi, în timp ce ne vorbea pe drum și în timp ce ne deschidea scripturile?
33 And thei risen vp in the same our, and wenten ayen in to Jerusalem, and founden the enleuene gaderid togidir, and hem that weren with hem,
Și s-au sculat în ora aceea și s-au întors la Ierusalim și au găsit pe cei unsprezece adunați împreună, și pe cei ce erau cu ei,
34 seiynge, That the Lord is risun verrili, and apperide to Symount.
Spunând: Domnul a înviat cu adevărat și s-a arătat lui Simon.
35 And thei tolden what thingis weren don in the weie, and hou thei knewen hym in brekyng of breed.
Și ei au istorisit cele de pe drum și cum li s-a făcut cunoscut la frângerea pâinii.
36 And the while thei spaken these thingis, Jhesus stood in the myddil of hem, and seide to hem, Pees to you; Y am, nyle ye drede.
Și pe când vorbeau ei astfel, Isus însuși a stat în picioare în mijlocul lor și le-a spus: Pace vouă.
37 But thei weren affraied and agast, and gessiden hem to se a spirit.
Dar ei erau îngroziți și înfricoșați și presupuneau că au văzut un duh.
38 And he seide to hem, What ben ye troblid, and thouytis comen vp in to youre hertis?
Dar el le-a spus: De ce sunteți tulburați? Și de ce vi se ridică gânduri în inimi?
39 Se ye my hoondis and my feet, for Y my silf am. Fele ye, and se ye; for a spirit hath not fleisch and boonys, as ye seen that Y haue.
Priviți mâinile mele și picioarele mele că sunt eu însumi; pipăiți-mă și vedeți, pentru că un duh nu are carne și oase, cum mă vedeți pe mine că am.
40 And whanne he hadde seid this thing, he schewide hoondis and feet to hem.
Și după ce a vorbit astfel, le-a arătat mâinile și picioarele.
41 And yit while thei bileueden not, and wondriden for ioye, he seide, Han ye here ony thing that schal be etun?
Iar în timp ce ei încă nu credeau de bucurie, și se minunau, le-a spus: Aveți aici ceva de mâncare?
42 And thei proferden hym a part of a fisch rostid, and an hony combe.
Și i-au dat o bucată de pește fript și de fagure de miere.
43 And whanne he hadde etun bifore hem, he took that that lefte, and yaf to hem;
Și a luat și a mâncat înaintea lor.
44 and seide `to hem, These ben the wordis that Y spak to you, whanne Y was yit with you; for it is nede that alle thingis ben fulfillid, that ben writun in the lawe of Moises, and in prophetis, and in salmes, of me.
Apoi le-a spus: Acestea sunt cuvintele pe care vi le-am vorbit pe când încă eram cu voi, că trebuie să fie împlinite toate care au fost scrise în legea lui Moise și profeți și psalmi, referitor la mine.
45 Thanne he openyde to hem wit, that thei schulden vnderstonde scripturis.
Atunci le-a deschis mintea ca să înțeleagă scripturile.
46 And he seide to hem, For thus it is writun, and thus it bihofte Crist to suffre, and ryse ayen fro deeth in the thridde dai;
Și le-a spus: Astfel este scris și astfel se cuvenea să sufere Cristos și să învie dintre morți a treia zi,
47 and penaunce and remyssioun of synnes to be prechid in his name `in to alle folkis, bigynnynge at Jerusalem.
Și pocăința și iertarea păcatelor să fie predicate în numele lui printre toate națiunile, începând de la Ierusalim.
48 And ye ben witnessis of these thingis.
Iar voi sunteți martori ai acestor lucruri.
49 And Y schal sende the biheest of my fadir in to you; but sitte ye in the citee, til that ye be clothid with vertu from an hiy.
Și, iată, eu trimit promisiunea Tatălui meu peste voi; dar voi, rămâneți în cetatea Ierusalim până când veți fi îmbrăcați cu putere de sus.
50 And he ledde hem forth in to Betanye, and whanne his hondis weren lift vp, he blesside hem.
Iar el i-a dus afară până spre Betania și și-a ridicat mâinile și i-a binecuvântat.
51 And it was don, the while he blesside hem, he departide fro hem, and was borun in to heuene.
Și s-a întâmplat, în timp ce el îi binecuvânta, că s-a îndepărtat de ei și a fost luat sus la cer.
52 And thei worschipiden, and wenten ayen in to Jerusalem with greet ioye,
Și ei i s-au închinat și s-au întors la Ierusalim cu mare bucurie.
53 and weren euermore in the temple, heriynge and blessynge God.
Și erau tot timpul în templu, lăudând și binecuvântând pe Dumnezeu. Amin.
