Luke 19
1 And Jhesus `goynge yn, walkide thorou Jericho.
Și Isus a intrat și a traversat Ierihonul.
2 And lo! a man, Sache bi name, and this was a prince of pupplicans, and he was riche.
Și iată, era un bărbat numit Zacheu, care era mai marele vameșilor, și el era bogat.
3 And he souyte to se Jhesu, who he was, and he myyte not, for the puple, for he was litil in stature.
Și căuta să vadă pe Isus, cine era; și nu putea din cauza mulțimii, pentru că era mic de statură.
4 And he ran bifore, and stiyede in to a sicomoure tree, to se hym; for he was to passe fro thennus.
Dar a alergat înainte și s-a cățărat într-un sicomor să îl vadă, pentru că pe acolo urma să treacă.
5 And Jhesus biheld vp, whanne he cam to the place, and saiy hym, and seide to hym, Sache, haste thee, and come doun, for to dai Y mot dwelle in thin hous.
Și Isus, când a ajuns la locul acela, a privit în sus și l-a văzut și i-a spus: Zachee, grăbește-te și coboară; fiindcă astăzi eu trebuie să rămân în casa ta.
6 And he hiyynge cam doun, and ioiynge resseyuede hym.
Și el, grăbindu-se, a coborât și l-a primit bucuros.
7 And whanne alle men sayn, thei grutchiden seiynge, For he hadde turned to a synful man.
Și când au văzut, toți cârteau, spunând: A intrat să fie oaspete la un bărbat păcătos.
8 But Sache stood, and seide to the Lord, Lo! Lord, Y yyue the half of my good to pore men; and if Y haue ony thing defraudid ony man, Y yelde foure so myche.
Dar Zacheu a stat în picioare și i-a spus Domnului: Iată, Doamne, jumătate din averile mele le dau săracilor; și dacă am luat ceva de la cineva printr-o acuzație falsă, dau înapoi împătrit.
9 Jhesus seith to hym, For to dai heelthe is maad to this hous, for that he is Abrahams sone;
Iar Isus i-a spus: Astăzi a venit salvare la casa aceasta, întrucât și el este fiul lui Avraam.
10 for mannus sone cam to seke, and make saaf that thing that perischide.
Căci Fiul omului a venit să caute și să salveze ce era pierdut.
11 Whanne thei herden these thingis, he addide, and seide a parable, for that he was nyy Jerusalem, `and for thei gessiden, that anoon the kyngdom of God schulde be schewid.
Și pe când auzeau ei acestea, a adăugat și a spus o parabolă, pentru că el era aproape de Ierusalim și ei credeau că împărăția lui Dumnezeu se va arăta imediat.
12 Therfor he seide, A worthi man wente in to a fer cuntre, to take to hym a kyngdom, and to turne ayen.
De aceea el a spus: Un anumit nobil a mers într-o țară îndepărtată ca să își primească o împărăție și să se întoarcă.
13 And whanne hise ten seruauntis weren clepid, he yaf to hem ten besauntis; and seide to hem, Chaffare ye, til Y come.
Și a chemat pe cei zece robi ai săi și le-a dat zece mine și le-a spus: Ocupați-vă de acestea până vin.
14 But hise citeseyns hatiden hym, and senten a messanger aftir hym, and seiden, We wolen not, that he regne on vs.
Dar cetățenii lui îl urau și au trimis o solie după el, spunând: Nu voim ca acest om să domnească peste noi.
15 And it was don, that he turnede ayen, whan he hadde take the kyngdom; and he comaundide hise seruauntis to be clepid, to whiche he hadde yyue monei, to wite, hou myche ech hadde wonne bi chaffaryng.
Și s-a întâmplat la întoarcerea lui, după ce a primit împărăția, că atunci a poruncit să fie chemați la el acești robi, cărora le dăduse banii, ca să știe cât câștigase fiecare prin comerț.
16 And the firste cam, and seide, Lord, thi besaunt hath wonne ten besauntis.
Atunci a venit primul, spunând: Doamne, mina ta a câștigat zece mine.
17 He seide to hym, Wel be, thou good seruaunt; for in litil thing thou hast be trewe, thou schalt be hauynge power on ten citees.
Iar el i-a spus: Bine, rob bun, pentru că ai fost credincios în foarte puțin, ai autoritate peste zece cetăți.
18 And the tother cam, and seide, Lord, thi besaunt hath maad fyue besauntis.
Și a venit al doilea, spunând: Doamne, mina ta a făcut cinci mine.
19 And to this he seide, And be thou on fyue citees.
Iar el i-a spus și acestuia: Fii și tu peste cinci cetăți.
20 And the thridde cam, and seide, Lord, lo! thi besaunt, that Y hadde, put vp in a sudarie.
Și altul a venit, spunând: Doamne, iată, mina ta, pe care am păstrat-o într-un ștergar;
21 For Y dredde thee, for thou art `a sterne man; thou takist awey that that thou settidist not, and thou repist that that thou hast not sowun.
Fiindcă m-am temut de tine, pentru că ești un om sever; ridici ce nu ai pus jos și seceri ce nu ai semănat.
22 He seith to hym, Wickid seruaunt, of thi mouth Y deme thee. Wistist thou, that Y am `a sterne man, takynge awei that thing that Y settide not, and repyng ethat thing that Y sewe not?
Iar el i-a spus: Din gura ta te voi judeca, rob stricat. Știai că eu sunt om sever, ridicând ce nu am pus jos și secerând ce nu am semănat;
23 and whi hast thou not youun my money to the bord, and Y comynge schulde haue axid it with vsuris?
Și atunci, de ce nu mi-ai dat banii la bancă: și la venirea mea eu să iau ce este al meu cu dobândă?
24 And he seide to men stondynge nyy, Take ye awei fro hym the besaunt, and yyue ye to hym that hath ten beyauntis:
Și a spus celor care stăteau în picioare alături: Luați de la el mina și dați-o celui ce are zece mine.
25 And thei seiden to hym, Lord, he hath ten besauntis.
(Iar ei i-au spus: Doamne, el are zece mine.)
26 And Y seie to you, to ech man that hath, it schal be youun, and he schal encreese; but fro him that hath not, also that thing that he hath, schal be takun of hym.
Căci vă spun, că fiecăruia ce are, i se va da; iar de la cel ce nu are, și ce are i se va lua.
27 Netheles brynge ye hidur tho myn enemyes, that wolden not that Y regnede on hem, and sle ye bifor me.
Dar pe acei dușmani ai mei, care nu au voit ca eu să domnesc peste ei, aduceți-i încoace și ucideți-i înaintea mea.
28 And whanne these thingis weren seid, he wente bifore, and yede vp to Jerusalem.
Și după ce a vorbit astfel, Isus a mers în fruntea [lor], urcându-se la Ierusalim.
29 And it was don, whanne Jhesus cam nyy to Bethfage and Betanye, at the mount, that is clepid of Olyuete, he sente hise twei disciplis, and seide,
Și s-a întâmplat că, pe când s-a apropiat de Betfaghe și de Betania, la muntele numit al Măslinilor, a trimis înainte pe doi dintre discipolii săi,
30 Go ye in to the castel, that is ayens you; in to which as ye entren, ye schulen fynde a colt of an asse tied, on which neuer man sat; vntye ye hym, and brynge ye to me.
Spunând: Duceți-vă în satul dinaintea voastră, în care, intrând, veți găsi un măgăruș legat, pe care încă nu a șezut niciun om; dezlegați-l și aduceți-l.
31 And if ony man axe you, whi ye vntien, thus ye schulen seie to hym, For the Lord desirith his werk.
Și dacă cineva vă întreabă: Pentru ce îl dezlegați? Astfel să îi spuneți: Pentru că Domnul are nevoie de el.
32 And thei that weren sent, wenten forth, and fonden as he seide to hem, a colt stondynge.
Iar cei trimiși au plecat și au găsit chiar așa cum le spusese.
33 And whanne thei vntieden the colt, the lordis of hym seiden to hem, What vntien ye the colt?
Dar pe când dezlegau măgărușul, proprietarii lui le-au spus: De ce dezlegați măgărușul?
34 And thei seiden, For the Lord hath nede to hym.
Iar ei au spus: Domnul are nevoie de el.
35 And thei ledden hym to Jhesu; and thei castynge her clothis on the colt, setten Jhesu on hym.
Și l-au adus la Isus; și și-au aruncat hainele pe măgăruș și l-au așezat pe Isus călare pe el.
36 And whanne he wente, thei strowiden her clothis in the weie.
Și pe când mergea el, ei își așterneau hainele pe cale.
37 And whanne he cam nyy to the comyng doun of the mount of Olyuete, al the puple that cam doun bygunnen to ioye, and to herie God with greet vois on alle the vertues, that thei hadden sayn,
Și pe când se apropia, chiar la coborâșul muntelui Măslinilor, toată mulțimea discipolilor a început să se bucure și să laude pe Dumnezeu cu voce tare din cauza tuturor faptelor puternice pe care le văzuseră,
38 and seiden, Blessid be the king, that cometh in the name of the Lord; pees in heuene, and glorie in hiye thingis.
Spunând: Binecuvântat fie Împăratul care vine în numele Domnului; pace în cer și glorie în cele prea înalte.
39 And sum of the Farisees of the puple seiden to hym, Maister, blame thi disciplis.
Și unii dintre fariseii din mulțime, i-au spus: Învățătorule, mustră-ți discipolii.
40 And he seide to hem, Y seie to you, for if these ben stille, stoonus schulen crye.
Iar el a răspuns și le-a zis: Vă spun că dacă aceștia vor tăcea, pietrele imediat vor striga.
41 And whanne he neiyede, `he seiy the citee,
Și când s-a apropiat, a privit cetatea și a plâns din cauza ei,
42 and wepte on it, and seide, For if thou haddist knowun, thou schuldist wepe also; for in this dai the thingis ben in pees to thee, but now thei ben hid fro thin iyen.
Spunând: Dacă ai fi știut, chiar tu, cel puțin în această zi a ta, lucrurile pentru pacea ta! Dar acum, sunt ascunse de ochii tăi.
43 But daies schulen come in thee, and thin enemyes schulen enuyroun thee with a pale, and thei schulen go aboute thee, and make thee streit on alle sidis,
Pentru că zilele vor veni peste tine și dușmanii tăi vor arunca un val de pământ în jurul tău și te vor împresura și te vor strânge din toate părțile,
44 and caste thee doun to the erthe, and thi sones that ben in thee; and thei schulen not leeue in thee a stoon on a stoon, for thou hast not knowun the tyme of thi visitacioun.
Și te vor face una cu pământul și pe copiii tăi în tine; și nu vor lăsa în tine piatră peste piatră, pentru că nu ai cunoscut timpul vizitării tale.
45 And he entride in to the temple, and bigan to caste out men sellynge ther inne and biynge,
Și a intrat în templu și a început să scoată pe cei ce vindeau în el și pe cei ce cumpărau,
46 and seide to hem, It is writun, That myn hous is an hous of preyer, but ye han maad it a den of theues.
Spunându-le: Este scris: Casa mea este casa rugăciunii; dar voi ați făcut din ea o peșteră de tâlhari.
47 And he was techynge euerydai in the temple. And the princis of prestis, and the scribis, and the princis of the puple souyten to lese hym;
Și îi învăța în fiecare zi în templu. Dar preoții de seamă și scribii și mai marii poporului căutau să îl nimicească,
48 and thei founden not, what thei schulden do to hym, for al the puple was ocupied, and herde hym.
Și nu găseau ce ar putea face; fiindcă toți oamenii erau foarte atenți să îl audă.
