Luke 12
1 And whanne myche puple stood aboute, so that thei treden ech on othir, he bigan to seie to hise disciplis, Be ye war of the sourdouy of the Farisees, that is ypocrisie.
Între timp, după ce s-a adunat o mulțime de multe mii de oameni, încât se călcau în picioare unii pe alții, a început să spună mai întâi ucenicilor Săi: “Feriți-vă de drojdia fariseilor, care este ipocrizia.
2 For no thing is hilid, that schal not be schewid; nether hid, that schal not be wist.
Dar nu este nimic ascuns care să nu fie descoperit, nici ascuns care să nu fie cunoscut.
3 For whi tho thingis that ye han seid in derknessis, schulen be seid in liyt; and that that ye han spokun in eere in the couchis, schal be prechid in roofes.
De aceea, tot ce ați spus în întuneric va fi auzit la lumină. Ceea ce ați spus la ureche în încăperile interioare va fi proclamat pe acoperișurile caselor.
4 And Y seie to you, my freendis, be ye not a ferd of hem that sleen the bodie, and aftir these thingis han no more what thei schulen do.
“Vă spun, prietenii mei, să nu vă temeți de cei ce ucid trupul, și după aceea nu mai au ce să facă.
5 But Y schal schewe to you, whom ye schulen drede; drede ye hym, that aftir he hath slayn, he hath power to sende in to helle. And so Y seie to you, drede ye hym. (Geenna g1067)
Ci vă voi avertiza de cine trebuie să vă temeți. Temeți-vă de cel care, după ce a ucis, are puterea de a arunca în Gheenă. Da, vă spun, temeți-vă de el. (Geenna g1067)
6 Whether fyue sparowis ben not seld for twei halpens; and oon of hem is not in foryetyng bifor God?
“Nu se vând cinci vrăbii cu două monede de assaria? Nici una dintre ele nu este uitată de Dumnezeu.
7 But also alle the heeris of youre heed ben noumbrid. Therfor nyle ye drede; ye ben of more prijs than many sparowis.
Dar până și firele de păr de pe capul vostru sunt toate numărate. De aceea nu vă temeți. Voi sunteți mai valoroși decât multe vrăbii.
8 Treuli Y seie to you, ech man that knoulechith me bifor men, mannus sone schal knouleche hym bifor the aungels of God.
“Vă spun că pe oricine Mă va mărturisi înaintea oamenilor, Fiul Omului îl va mărturisi și înaintea îngerilor lui Dumnezeu;
9 But he that denyeth me bifor men, schal be denyed bifor the aungels of God.
iar cine Mă va tăgădui în fața oamenilor, va fi tăgăduit și în fața îngerilor lui Dumnezeu.
10 And ech that seith a word ayens mannus sone, it schal be foryouun to hym; but it schal not be foryouun to hym, that blasfemeth ayens the Hooli Goost.
Oricine va rosti un cuvânt împotriva Fiului Omului va fi iertat, dar cei care blasfemiază împotriva Duhului Sfânt nu vor fi iertați.
11 And whanne thei leden you in to synagogis, and to magistratis, and potestatis, nyle ye `be bisie, hou or what ye schulen answere, or what ye schulen seie.
Când vă vor aduce în fața sinagogilor, a conducătorilor și a autorităților, nu vă îngrijorați cum sau ce veți răspunde sau ce veți spune;
12 For the Hooli Goost schal teche you in that our, what it bihoueth you to seie.
pentru că Duhul Sfânt vă va învăța în același ceas ce trebuie să spuneți.”
13 And oon of the puple seide to hym, Maystir, seie to my brothir, that he departe with me the eritage.
Unul din mulțime I-a zis: “Învățătorule, spune fratelui meu să împartă cu mine moștenirea.”
14 And he seyde to hym, Man, who ordeynede me a domesman, or a departere, on you?
Iar el i-a zis: “Omule, cine m-a pus pe mine judecător sau arbitru peste tine?”
15 And he seide to hem, Se ye, and be ye war of al coueytice; for the lijf of a man is not in the abundaunce of tho thingis, whiche he weldith.
El le-a zis: “Luați seama! Păstrați-vă departe de lăcomie, căci viața unui om nu constă în abundența lucrurilor pe care le posedă”.
16 And he tolde to hem a liknesse, and seide, The feeld of a riche man brouyte forth plenteuouse fruytis.
Și le-a spus o pildă, zicând: “Pământul unui om bogat producea din belșug.
17 And he thouyte with ynne hym silf, and seide, What schal Y do, for Y haue not whidur Y schal gadere my fruytis?
El se gândea în sinea lui și zicea: “Ce voi face, pentru că nu am loc să-mi depozitez recolta?”
18 And he seith, This thing Y schal do; Y schal throwe doun my bernes, and Y schal make gretter, and thidir Y schal gadir alle thingis that growen to me, and my goodis.
El a zis: “Iată ce voi face. Îmi voi dărâma hambarele, voi construi altele mai mari și acolo îmi voi depozita tot grâul și toate bunurile mele.
19 And Y schal seie to my soule, Soule, thou hast many goodis kept in to ful many yeeris; rest thou, ete, drynke, and make feeste.
Voi spune sufletului meu: “Suflete, ai multe bunuri depozitate de mulți ani. Ia-ți liniștea, mănâncă, bea și fii vesel!””'”.
20 And God seide to hym, Fool, in this nyyt thei schulen take thi lijf fro thee. And whos schulen tho thingis be, that thou hast arayed?
Dar Dumnezeu i-a zis: “Nebunule, în seara aceasta ți se cere sufletul tău. Lucrurile pe care le-ai pregătit — ale cui vor fi?”
21 So is he that tresourith to hym silf, and is not riche in God.
Așa este cel care își strânge comori pentru sine și nu este bogat față de Dumnezeu.”
22 And he seide to hise disciplis, Therfor Y seie to you, nyle ye be bisy to youre lijf, what ye schulen ete, nether to youre bodi, with what ye schulen be clothid.
Și a zis ucenicilor Săi: “De aceea vă spun: Nu vă îngrijorați pentru viața voastră, ce veți mânca, nici pentru trupul vostru, ce veți purta.
23 The lijf is more than mete, and the body more than clothing.
Viața este mai mult decât mâncarea, iar trupul este mai mult decât îmbrăcămintea.
24 Biholde ye crowis, for thei sowen not, nethir repen, to whiche is no celer, ne berne, and God fedith hem. Hou myche more ye ben of more prijs than thei.
Gândiți-vă la corbi: ei nu seamănă, nu seceră, nu au depozit sau hambar, și Dumnezeu îi hrănește. Cât de mult mai valoroși sunteți voi decât păsările!
25 And who of you bithenkynge may put to o cubit to his stature?
Care dintre voi, fiind neliniștit, poate adăuga un cot la înălțimea sa?
26 Therfor if ye moun not that that is leest, what ben ye bisie of othere thingis?
Dacă deci nu sunteți în stare să faceți nici măcar cele mai mici lucruri, de ce vă îngrijorați pentru restul?
27 Biholde ye the lilies of the feeld, hou thei wexen; thei trauelen not, nethir spynnen. And Y seie to you, that nethir Salomon in al his glorie was clothid as oon of these.
Gândiți-vă la crini, cum cresc ei. Ei nu se trudesc, nici nu se învârt; totuși vă spun că nici măcar Solomon, în toată slava lui, nu era îmbrăcat ca unul dintre aceștia.
28 And if God clothith thus the hey, that to dai is in the feeld, and to morewe is cast in to an ouen; hou myche more you of litil feith.
Dar dacă așa îmbracă Dumnezeu iarba de pe câmp, care astăzi există, iar mâine este aruncată în cuptor, cu cât mai mult vă va îmbrăca pe voi, cei cu puțină credință?
29 And nyle ye seke, what ye schulen ete, or what ye schulen drynke; and nyle ye be reisid an hiy.
“Nu căutați ce veți mânca și ce veți bea, și nu vă îngrijorați.
30 For folkis of the world seken alle these thingis; `and your fadir woot, that ye neden alle these thingis.
Căci neamurile lumii caută toate aceste lucruri, dar Tatăl vostru știe că voi aveți nevoie de ele.
31 Netheles seke ye first the kyngdom of God, and alle these thingis schulen be caste to you.
Ci căutați Împărăția lui Dumnezeu și toate aceste lucruri vi se vor adăuga.
32 Nile ye, litil flok, drede, for it pleside to youre fadir to yyue you a kyngdom.
“Nu vă temeți, turmă mică, căci Tatăl vostru a binevoit să vă dea Împărăția.
33 Selle ye tho thingis that ye han in possessioun, and yyue ye almes. And make to you sachels that wexen not oolde, tresoure that failith not in heuenes, whidir a theef neiyith not, nether mouyt destruyeth.
Vindeți ce aveți și dați daruri celor nevoiași. Făceți-vă poșete care nu îmbătrânesc, o comoară în ceruri care nu se strică, de care nu se apropie niciun hoț și pe care nu o distruge molia.
34 For where is thi tresoure, there thin herte schal be.
Căci unde este comoara voastră, acolo va fi și inima voastră.
35 Be youre leendis gird aboue, and lanternes brennynge in youre hoondis;
“Să vă îmbrăcați la brâu și să vă aprindeți lămpile.
36 and be ye lijk to men that abiden her lord, whanne he schal turne ayen fro the weddyngis, that whanne he schal come, and knocke, anoon thei openen to hym.
Să fiți ca niște oameni care pândesc pe stăpânul lor când se întoarce de la nuntă, pentru ca, atunci când vine și bate la ușă, să-i deschidă îndată.
37 Blessid be tho seruauntis, that whanne the lord schal come, he schal fynde wakynge. Treuli Y seie to you, that he schal girde hym silf, and make hem sitte to mete, and he schal go, and serue hem.
Fericiți sunt acei slujitori pe care Domnul îi va găsi veghind când va veni. Mai mult ca sigur vă spun că se va îmbrăca, îi va face să se culce și va veni să le slujească.
38 And if he come in the secounde wakynge, and if he come in the thridde wakynge, and fynde so, tho seruauntis ben blessid.
Ei vor fi binecuvântați dacă va veni în a doua sau a treia gardă și îi va găsi așa.
39 And wite ye this thing, for if an hosebonde man wiste, in what our the theef wolde come, sotheli he schulde wake, and not suffre his hous to be myned.
Dar să știți că, dacă stăpânul casei ar fi știut la ce oră va veni hoțul, ar fi vegheat și nu ar fi permis să i se spargă casa.
40 And be ye redi, for in what our ye gessen not, mannus sone schal come.
De aceea și voi fiți gata, căci Fiul Omului vine într-un ceas în care nu vă așteptați.”
41 And Petre seide to hym, Lord, seist thou this parable to vs, or to alle?
Petru I-a zis: “Doamne, ne spui nouă pilda aceasta, sau tuturor?”
42 And the Lord seide, Who, gessist thou, is a trewe dispendere, and a prudent, whom the lord hath ordeyned on his meyne, to yyue hem in tyme mesure of whete?
Și Domnul a zis: “Cine este administratorul credincios și înțelept, pe care îl va pune stăpânul său peste casa lui, ca să le dea partea lor de mâncare la vremea potrivită?
43 Blessid is that seruaunt, that the lord whanne he cometh, schal fynde so doynge.
Ferice de acel slujitor pe care stăpânul său îl va găsi făcând așa când va veni.
44 Verili Y seie to you, that on alle thingis that he weldith, he schal ordeyne hym.
Adevărat vă spun că îl va pune peste tot ce are.
45 That if that seruaunt seie in his herte, My lord tarieth to come; and bigynne to smyte children, and handmaydenes, and ete, and drynke, and be fulfillid ouer mesure,
Dar dacă robul acela zice în inima lui: “Domnul meu întârzie să vină” și începe să bată pe slujitorii și pe slujnice, să mănânce, să bea și să se îmbete,
46 the lord of that seruaunt schal come, in the dai that he hopith not, and the our that he woot not; and schal departe hym, and putte his part with vnfeithful men.
atunci stăpânul robului acela va veni într-o zi în care nu-l așteaptă și într-un ceas pe care nu-l știe, îl va tăia în două și-i va pune partea lui cu cei necredincioși.
47 But thilke seruaunt that knew the wille of his lord, and made not hym redi, and dide not aftir his wille, schal be betun with many betyngis.
Robul acela care știa voia stăpânului său și nu s-a pregătit și nici nu a făcut ce voia el, va fi bătut cu multe lovituri,
48 But he that knew not, and dide worthi thingis of strokis, schal be betun with fewe. For to eche man to whom myche is youun, myche schal be axid of hym; and thei schulen axe more of hym, to whom thei bitoken myche.
dar cel care nu știa și a făcut lucruri vrednice de lovituri va fi bătut cu puține lovituri. Cui i s-a dat mult, i se va cere mult; și cui i s-a încredințat mult, i se va cere mai mult.
49 Y cam to sende fier `in to the erthe, and what wole Y, but that it be kyndlid?
“Am venit să arunc foc pe pământ. Aș vrea să fie deja aprins.
50 And Y haue to be baptisid with a baptysm, and hou am Y constreyned, til that it be perfitli don?
Dar eu am un botez cu care trebuie să fiu botezat și cât de mult mă chinui până când se va împlini!
51 Wene ye, that Y cam to yyue pees in to erthe? Nay, Y say to you, but departyng.
Credeți că am venit să dau pace pe pământ? Vă spun că nu, ci mai degrabă dezbinare.
52 For fro this tyme ther schulen be fyue departid in oon hous; thre schulen be departid ayens tweyne, and tweyne schulen be departid ayens thre;
Căci, de acum înainte, într-o casă vor fi cinci dezbinați, trei împotriva a doi și doi împotriva a trei.
53 the fadir ayens the sone, and the sone ayens the fadir; the modir ayens the douytir, and the douytir ayens the modir; the hosebondis modir ayens the sones wijf, and and the sones wijf ayens hir hosebondis modir.
Vor fi dezbinați: tatăl împotriva fiului și fiul împotriva tatălui; mama împotriva fiicei și fiica împotriva mamei sale; soacra împotriva nurorii și nora împotriva soacrei.”
54 And he seide also to the puple, Whanne ye seen a cloude risynge fro the sunne goynge doun, anoon ye seien, Reyn cometh; and so it is don.
Și a zis mulțimilor: “Când vedeți un nor ridicându-se dinspre apus, îndată ziceți: “Vine o ploaie”, și așa se întâmplă.
55 And whanne ye seen the south blowynge, ye seien, That heete schal be; and it is don.
Când suflă un vânt de sud, voi spuneți: “Va fi o căldură toridă”, și așa se întâmplă.
56 Ypocritis, ye kunnen preue the face of heuene and of erthe, but hou preuen ye not this tyme.
Voi, ipocriților! Voi știți să interpretați aspectul pământului și al cerului, dar cum se face că nu interpretați acest timp?
57 But what and of you silf ye demen not that that is iust?
“De ce nu judecați voi înșivă ce este drept?
58 But whanne thou goist with thin aduersarie in the weie to the prince, do bisynesse to be delyuerid fro hym; lest perauenture he take thee to the domesman, and the domesman bitake thee to the maistirful axer, and the maistirful axer sende thee in to prisoun.
Căci, atunci când mergi cu potrivnicul tău înaintea magistratului, încearcă cu sârguință pe drum să te eliberezi de el, ca nu cumva să nu te târască la judecător, iar judecătorul să te predea ofițerului și acesta să te arunce în închisoare.
59 Y seie to thee, thou schalt not go fro thennus, til thou yelde the laste ferthing.
Îți spun că nu vei ieși nicidecum de acolo până când nu vei plăti până la ultimul bănuț.”
