Luke 11
1 And it was don, whanne he was preiynge in a place, as he ceesside, oon of hise disciplis seide to hym, Lord, teche vs to preye, as Joon tauyte hise disciplis.
După ce a terminat de rugat într-un loc, unul din ucenicii Săi I-a zis: “Doamne, învață-ne să ne rugăm, cum i-a învățat și Ioan pe ucenicii Săi.”
2 And he seide to hem, Whanne ye preien, seie ye, Fadir, halewid be thi name. Thi kyngdom come to.
El le-a zis: “Când vă rugați, spuneți, “Tatăl nostru care ești în ceruri, fie ca numele tău să fie păstrat sfânt. Fie ca Împărăția Ta să vină. Facă-se voia Ta, precum în cer așa și pe pământ.
3 Yyue `to vs to dai oure ech daies breed.
Dă-ne în fiecare zi pâinea noastră cea de toate zilele.
4 And foryyue to vs oure synnes, as we foryyuen to ech man that owith to vs. And lede vs not in to temptacioun.
Iartă-ne nouă păcatele noastre, pentru că și noi înșine iertăm tuturor celor care ne sunt datori. Nu ne duce pe noi în ispită, ci izbăvește-ne pe noi de cel rău”.”
5 And he seide to hem, Who of you schal haue a freend, and schal go to hym at mydnyyt, and schal seie to hym, Freend, leene to me thre looues;
El le-a zis: “Care dintre voi, dacă vă veți duce la miezul nopții la un prieten și-i veți spune: “Prietene, împrumută-mi trei pâini,
6 for my freend cometh to me fro the weie, and Y haue not what Y schal sette bifor hym.
căci un prieten de-al meu a venit la mine din călătorie și nu am ce să-i pun înainte,
7 And he with ynforth answere and seie, Nyle thou be heuy to me; the dore is now schit, and my children ben with me in bed; Y may not rise, and yyue to thee.
iar el, dinăuntru, va răspunde și va zice: “Nu mă deranja. Ușa este acum închisă, iar copiii mei sunt cu mine în pat. Nu pot să mă ridic și să ți-i dau'?”?
8 And if he schal dwelle stil knockynge, Y seie to you, thouy he schal not rise, and yyue to him, for that that he is his freend, netheles for his contynuel axyng he schal ryse, and yyue to hym, as many as he hath nede to.
Vă spun că, deși nu se va ridica și nu i le va da, pentru că este prietenul lui, totuși, datorită insistenței lui, se va ridica și îi va da atâtea câte îi trebuie.
9 And Y seie to you, axe ye, and it schal be youun to you; seke ye, and ye schulen fynde; knocke ye, and it schal be openyd to you.
“Vă spun: cereți și vi se va da. Continuați să căutați și veți găsi. Continuați să bateți la ușă și vi se va deschide.
10 For ech that axith, takith, and he that sekith, fyndith; and to a man that knockith, it schal be openyd.
Căci oricine cere primește. Cel care caută găsește. Celui care bate i se va deschide.
11 Therfor who of you axith his fadir breed, whether he schal yyue hym a stoon? or if he axith fisch, whether he schal yyue hym a serpent for the fisch?
Care dintre voi, taților, dacă fiul vostru va cere o pâine, îi va da o piatră? Sau, dacă va cere un pește, nu-i va da un șarpe în loc de pește, nu-i așa?
12 or if he axe an eye, whether he schal a reche hym a scorpioun?
Sau, dacă va cere un ou, nu-i va da un scorpion, nu-i așa?
13 Therfor if ye, whanne ye ben yuel, kunnen yyue good yiftis to youre children, hou myche more youre fadir of heuene schal yyue a good spirit to men that axith him.
Dacă voi, deci, fiind răi, știți să dați daruri bune copiilor voștri, cu cât mai mult Tatăl vostru ceresc va da Duhul Sfânt celor care i-l cer?”
14 And Jhesus was castynge out a feend, and he was doumbe. And whanne he hadde cast out the feend, the doumbe man spak; and the puple wondride.
El scotea un demon, și acesta era mut. După ce demonul a ieșit, muticul a vorbit; și mulțimile se mirau.
15 And sum of hem seiden, In Belsabub, prince of deuelis, he castith out deuelis.
Dar unii dintre ei ziceau: “El scoate demonii prin Beelzebul, prințul demonilor.”
16 And othir temptinge axiden of hym a tokene fro heuene.
Alții, punându-l la încercare, căutau de la el un semn din cer.
17 And as he saiy the thouytis of hem, he seide to hem, Euery rewme departid ayens it silf, schal be desolat, and an hous schal falle on an hous.
Dar El, cunoscându-le gândurile, le-a zis: “Orice împărăție împărțită împotriva ei însăși este dărâmată. O casă împărțită împotriva ei însăși cade.
18 And if Sathanas be departid ayens hym silf, hou schal his rewme stonde? For ye seien, that Y caste out feendis in Belsabub.
Dacă și Satana este dezbinat împotriva lui însuși, cum va rezista împărăția lui? Căci voi spuneți că eu scot demoni prin Beelzebul.
19 And if Y in Belsabub caste out fendis, in whom casten out youre sones? Therfor thei schulen be youre domesmen.
Dar dacă Eu scot demoni prin Beelzebul, prin cine îi scot copiii voștri? De aceea ei vor fi judecătorii voștri.
20 But if Y caste out fendis in the fyngir of God, thanne the rewme of God is comun among you.
Dar dacă eu, prin degetul lui Dumnezeu, scot afară demoni, atunci Împărăția lui Dumnezeu a venit la voi.
21 Whanne a strong armed man kepith his hous, alle thingis that he weldith ben in pees.
“Când un om puternic, înarmat până-n dinți, își păzește locuința, bunurile sale sunt în siguranță.
22 But if a stronger than he come vpon hym, and ouercome hym, he schal take awei al his armere, in which he tristide, and schal dele abrood his robries.
Dar când cineva mai puternic îl atacă și îl învinge, îi ia toată armura în care se încredea și își împarte prada.
23 He that is not with me, is ayens me; and he that gederith not togidir with me, scaterith abrood.
Cine nu este cu Mine, este împotriva Mea. Cine nu se adună cu mine se risipește.
24 Whanne an vnclene spirit goith out of a man, he wandrith bi drie placis, and sekith reste; and he fyndynge not, seith, Y schal turne ayen in to myn hous, fro whannes Y cam out.
După ce a ieșit din om, duhul necurat trece prin locuri uscate, căutând odihnă; și, cum nu găsește nimic, zice: “Mă voi întoarce la casa mea de unde am ieșit.
25 And whanne he cometh, he fyndith it clansid with besyms, and fayre arayed.
Când se întoarce, o găsește măturată și pusă în ordine.
26 Thanne he goith, and takith with hym seuene othere spirits worse than hym silf, and thei entren, and dwellen there. And the laste thingis of that man ben maad worse than the formere.
Atunci se duce și ia alte șapte duhuri mai rele decât el, intră și locuiesc acolo. Ultima stare a acelui om devine mai rea decât prima.”
27 And it was don, whanne he hadde seid these thingis, a womman of the cumpanye reride hir vois, and seide to hym, Blessid be the wombe that bare thee, and blessid be the tetis that thou hast soken.
Pe când zicea El aceste lucruri, o femeie din mulțime a ridicat glasul și I-a zis: “Binecuvântat este pântecele care Te-a născut și sânii care Te-au alăptat!”
28 And he seide, But yhe blessid be thei, that heren the word of God, and kepen it.
Iar el a zis: “Dimpotrivă, fericiți cei ce ascultă cuvântul lui Dumnezeu și-l păzesc.”
29 And whanne the puple runnen togidere, he bigan to seie, This generacioun is a weiward generacioun; it sekith a token, and a tokene schal not be youun to it, but the tokene of Jonas, the profete.
Când s-a adunat mulțimea la El, a început să zică: “Acesta este un neam rău. Ea caută un semn. Nu i se va da alt semn decât semnul profetului Iona.
30 For as Jonas was a tokene to men of Nynyue, so mannus sone schal be to this generacioun.
Căci, după cum Iona a fost un semn pentru niniviteni, așa va fi și Fiul Omului pentru acest neam.
31 The queen of the south schal rise in doom with men of this generacioun, and schal condempne hem; for sche cam fro the endis of the erthe, for to here the wisdom of Salomon, and lo! here is a gretter than Salomon.
Împărăteasa Sudului se va ridica la judecată împreună cu oamenii acestui neam și îi va condamna, pentru că a venit de la marginile pământului să asculte înțelepciunea lui Solomon; și iată că unul mai mare decât Solomon este aici.
32 Men of Nynyue schulen rise in doom with this generacioun, and schulen condempne it; for thei diden penaunce in the prechyng of Jonas, and lo! here is a gretter than Jonas.
Bărbații din Ninive se vor ridica la judecată împreună cu acest neam și îl vor condamna, pentru că s-au pocăit la propovăduirea lui Iona; și iată, unul mai mare decât Iona este aici.
33 No man tendith a lanterne, and puttith in hidils, nether vndur a buyschel, but on a candilstike, that thei that goen in, se liyt.
Nimeni, când aprinde o lampă, nu o pune în pivniță sau sub un coș, ci pe un suport, ca să vadă lumina cei ce intră.
34 The lanterne of thi bodi is thin iye; if thin iye be symple, al thi bodi schal be liyti; but if it be weyward, al thi bodi schal be derkful.
Lampa trupului este ochiul. De aceea, când ochiul tău este bun, tot corpul tău este și el plin de lumină; dar când este rău, tot corpul tău este plin de întuneric.
35 Therfor se thou, lest the liyt that is in thee, be derknessis.
De aceea, vedeți dacă lumina care este în voi nu este întuneric.
36 Therfor if al thi bodi be briyt, and haue no part of derknessis, it schal be al briyt, and as a lanterne of briytnesse it schal yyue liyt to thee.
Așadar, dacă tot trupul vostru este plin de lumină, neavând nicio parte întunecată, va fi în întregime plin de lumină, ca atunci când lampa cu strălucirea ei strălucitoare vă luminează.”
37 And whanne he spak, a Farisee preiede him, that he schulde ete with hym. And he entride, and sat to the meete.
Pe când vorbea el, un fariseu l-a invitat să ia masa cu el. El a intrat și s-a așezat la masă.
38 And the Farisee bigan to seie, gessynge with ynne hym silf, whi he was not waschen bifor mete.
Fariseul, când l-a văzut, s-a mirat că nu se spălase mai întâi înainte de cină.
39 And the Lord seide to hym, Now ye Farisees clensen that that is with outenforth of the cuppe and the plater; but that thing that is with ynne of you, is ful of raueyn and wickidnesse.
Domnul i-a zis: “Voi, fariseii, curățați partea exterioară a paharului și a farfuriei, dar partea voastră interioară este plină de șantaj și de răutate.
40 Foolis, whether he that made that that is withoutenforth, made not also that that is with ynne?
Voi, nebunilor, nu cumva Cel care a făcut partea exterioară nu a făcut și partea interioară?
41 Netheles that that is ouer plus, yyue ye almes, and lo! alle thingis ben cleene to you.
Dar dați ca daruri celor nevoiași cele dinăuntru și iată că toate lucrurile vor fi curate pentru voi.
42 But wo to you, Farisees, that tithen mynte, and rue, and ech eerbe, and leeuen doom and the charite of God. For it bihofte to do these thingis, and not leeue tho.
Dar vai de voi, fariseilor! Pentru că voi dați zeciuială pentru mentă, rudenie și orice altă plantă, dar ocoliți dreptatea și dragostea lui Dumnezeu. Ar fi trebuit să le faceți pe acestea și să nu le lăsați pe celelalte nefăcute.
43 Wo to you, Farisees, that louen the firste chaieris in synagogis, and salutaciouns in chepyng.
Vai de voi, fariseilor! Pentru că vă plac locurile cele mai bune din sinagogi și salutul din piețe.
44 Wo to you, that ben as sepulcris, that ben not seyn, and men walkynge aboue witen not.
Vai vouă, cărturari și farisei, ipocriților! Pentru că sunteți ca niște morminte ascunse, iar cei care umblă peste ele nu știu.”
45 But oon of the wise men of the lawe answeride, and seide to hym, Maystir, thou seiynge these thingis, also to vs doist dispit.
Unul dintre avocați i-a răspuns: “Învățătorule, spunând aceasta, ne insulți și pe noi.”
46 And he seide, Also wo to you, wise men of lawe, for ye chargen men with birthuns which thei moun not bere, and ye you silf with youre o fyngur touchen not the heuynessis.
El a zis: “Vai de voi, avocaților! Pentru că îi încărcați pe oameni cu poveri greu de purtat, iar voi înșivă nu ridicați nici măcar un deget pentru a ajuta la purtarea acestor poveri.
47 Wo to you, that bilden toumbis of profetis; and youre fadris slowen hem.
Vai de voi! Pentru că voi construiți mormintele profeților, iar părinții voștri i-au ucis.
48 Treuli ye witnessen, that ye consenten to the werkis of youre fadris; for thei slowen hem, but ye bilden her sepulcris.
Așa că voi mărturisiți și consimțiți la faptele părinților voștri. Căci ei i-au ucis, iar voi le construiți mormintele.
49 Therfor the wisdom of God seide, Y schal sende to hem profetis and apostlis, and of hem thei schulen sle and pursue,
De aceea și înțelepciunea lui Dumnezeu a spus: “Voi trimite la ei profeți și apostoli; și pe unii dintre ei îi vor ucide și îi vor prigoni,
50 that the blood of alle prophetis, that was sched fro the making of the world, be souyt of this generacioun;
pentru ca sângele tuturor profeților, care a fost vărsat de la întemeierea lumii, să fie cerut de acest neam,
51 fro the blood of the iust Abel to the blood of Zacharie, that was slayn bitwixe the auter and the hous. So Y seie to you, it schal be souyt of this generacioun.
de la sângele lui Abel până la sângele lui Zaharia, care a pierit între altar și sanctuar. Da, vă spun, va fi cerut de această generație.
52 Wo to you, wise men of the lawe, for ye han takun awei the keye of kunnyng; and ye yow silf entriden not, and ye han forbeden hem that entriden.
Vai de voi, avocaților! Căci ați luat cheia cunoștinței. Voi înșivă nu ați intrat înăuntru, iar pe cei care intrau, voi i-ați împiedicat.”
53 And whanne he seide these thingis to hem, the Farisees and wise men of lawe bigunnen greuousli to ayenstonde, and stoppe his mouth of many thingis,
Pe când le spunea El aceste lucruri, cărturarii și fariseii au început să se mânie cumplit și să scoată multe lucruri de la El,
54 aspiynge hym, and sekynge to take sum thing of his mouth, to accuse hym.
pândindu-L și căutând să-L prindă în ceva ce ar putea să spună, ca să-L acuze.
