Luke 11
1 And it was don, whanne he was preiynge in a place, as he ceesside, oon of hise disciplis seide to hym, Lord, teche vs to preye, as Joon tauyte hise disciplis.
Și s-a întâmplat, pe când se ruga el într-un anumit loc, după ce a încetat, unul dintre discipolii lui i-a spus: Doamne, învață-ne să ne rugăm, cum i-a învățat și Ioan pe discipolii lui.
2 And he seide to hem, Whanne ye preien, seie ye, Fadir, halewid be thi name. Thi kyngdom come to.
Și le-a spus: Când vă rugați, spuneți: Tatăl nostru care ești în cer, Sfințit fie numele tău. Vie împărăția ta. Facă-se voia ta, precum în cer și pe pământ.
3 Yyue `to vs to dai oure ech daies breed.
Pâinea noastră de zi cu zi dă-ne-o nouă zilnic.
4 And foryyue to vs oure synnes, as we foryyuen to ech man that owith to vs. And lede vs not in to temptacioun.
Și ne iartă păcatele noastre, fiindcă și noi iertăm fiecăruia îndatorat nouă. Și nu ne duce în ispită, ci scapă-ne de rău.
5 And he seide to hem, Who of you schal haue a freend, and schal go to hym at mydnyyt, and schal seie to hym, Freend, leene to me thre looues;
Și le-a spus: Cine dintre voi, având un prieten, va merge la el la miezul nopții și îi va spune: Prietene, împrumută-mi trei pâini,
6 for my freend cometh to me fro the weie, and Y haue not what Y schal sette bifor hym.
Pentru că un prieten al meu a venit la mine din călătorie și nu am ce să pun înaintea lui?
7 And he with ynforth answere and seie, Nyle thou be heuy to me; the dore is now schit, and my children ben with me in bed; Y may not rise, and yyue to thee.
Și cel dinăuntru, răspunzând, va zice: Nu mă tulbura; ușa este deja încuiată, și copiii mei sunt cu mine în pat; nu mă pot scula să îți dau.
8 And if he schal dwelle stil knockynge, Y seie to you, thouy he schal not rise, and yyue to him, for that that he is his freend, netheles for his contynuel axyng he schal ryse, and yyue to hym, as many as he hath nede to.
Vă spun: Chiar dacă nu se va ridica să îi dea, pentru că este prietenul lui, totuși, din cauza insistenței lui supărătoare, se va scula și îi va da câte are nevoie.
9 And Y seie to you, axe ye, and it schal be youun to you; seke ye, and ye schulen fynde; knocke ye, and it schal be openyd to you.
Și vă spun: Cereți și vi se va da; căutați și veți găsi; bateți și vi se va deschide.
10 For ech that axith, takith, and he that sekith, fyndith; and to a man that knockith, it schal be openyd.
Fiindcă oricine cere, primește; și cel ce caută, găsește; și celui ce bate, i se va deschide.
11 Therfor who of you axith his fadir breed, whether he schal yyue hym a stoon? or if he axith fisch, whether he schal yyue hym a serpent for the fisch?
Dacă un fiu va cere pâine de la vreunul dintre voi care este tată, îi va da o piatră? Sau, dacă cere un pește, îi va da în loc de pește un șarpe?
12 or if he axe an eye, whether he schal a reche hym a scorpioun?
Sau, de asemenea, dacă va cere un ou, îi va da un scorpion?
13 Therfor if ye, whanne ye ben yuel, kunnen yyue good yiftis to youre children, hou myche more youre fadir of heuene schal yyue a good spirit to men that axith him.
Dacă voi așadar, fiind răi, știți cum să dați daruri bune copiilor voștri; cu cât mai mult Tatăl ceresc va da Duhul Sfânt celor ce i-l cer.
14 And Jhesus was castynge out a feend, and he was doumbe. And whanne he hadde cast out the feend, the doumbe man spak; and the puple wondride.
Și a scos un drac și acesta era mut. Și s-a întâmplat că după ce dracul a ieșit, mutul a vorbit; și oamenii s-au minunat.
15 And sum of hem seiden, In Belsabub, prince of deuelis, he castith out deuelis.
Dar unii dintre ei au spus: Prin Beelzebub, conducătorul dracilor, scoate el dracii.
16 And othir temptinge axiden of hym a tokene fro heuene.
Iar alții, ispitindu-l, căutau de la el un semn din cer.
17 And as he saiy the thouytis of hem, he seide to hem, Euery rewme departid ayens it silf, schal be desolat, and an hous schal falle on an hous.
Dar el, cunoscând gândurile lor, le-a spus: Fiecare împărăție dezbinată împotriva ei însăși, este pustiită; și casă împotriva casei, cade.
18 And if Sathanas be departid ayens hym silf, hou schal his rewme stonde? For ye seien, that Y caste out feendis in Belsabub.
Și dacă, de asemenea, Satan este dezbinat împotriva lui însuși, cum va sta în picioare împărăția lui? Pentru că spuneți că prin Beelzebub scot eu draci.
19 And if Y in Belsabub caste out fendis, in whom casten out youre sones? Therfor thei schulen be youre domesmen.
Iar dacă prin Beelzebub scot eu draci, fiii voștri, prin cine îi scot? Din această cauză, ei vor fi judecătorii voștri.
20 But if Y caste out fendis in the fyngir of God, thanne the rewme of God is comun among you.
Dar dacă cu degetul lui Dumnezeu scot eu draci, fără îndoială, împărăția lui Dumnezeu a venit peste voi.
21 Whanne a strong armed man kepith his hous, alle thingis that he weldith ben in pees.
Când un om puternic și înarmat își păzește palatul, averile lui sunt în pace;
22 But if a stronger than he come vpon hym, and ouercome hym, he schal take awei al his armere, in which he tristide, and schal dele abrood his robries.
Dar când unul mai puternic decât el va veni peste el și îl învinge, îi ia toată armura în care s-a încrezut și împarte prăzile lui.
23 He that is not with me, is ayens me; and he that gederith not togidir with me, scaterith abrood.
Cel ce nu este cu mine, este împotriva mea; și cel ce nu adună cu mine, risipește.
24 Whanne an vnclene spirit goith out of a man, he wandrith bi drie placis, and sekith reste; and he fyndynge not, seith, Y schal turne ayen in to myn hous, fro whannes Y cam out.
Când duhul necurat iese dintr-un om, umblă prin locuri uscate, căutând odihnă; și negăsind, spune: Mă voi întoarce la casa mea de unde am ieșit.
25 And whanne he cometh, he fyndith it clansid with besyms, and fayre arayed.
Și când vine, o găsește măturată și înfrumusețată.
26 Thanne he goith, and takith with hym seuene othere spirits worse than hym silf, and thei entren, and dwellen there. And the laste thingis of that man ben maad worse than the formere.
Atunci se duce și își ia alte șapte duhuri mai stricate decât el și intră și locuiesc acolo; și starea de pe urmă a acelui om este mai rea decât cea dintâi.
27 And it was don, whanne he hadde seid these thingis, a womman of the cumpanye reride hir vois, and seide to hym, Blessid be the wombe that bare thee, and blessid be the tetis that thou hast soken.
Și s-a întâmplat că, pe când vorbea el acestea, o anumită femeie din mulțime a ridicat vocea și i-a spus: Binecuvântat este pântecele care te-a purtat și sânii la care ai supt.
28 And he seide, But yhe blessid be thei, that heren the word of God, and kepen it.
Dar el a spus: Mai degrabă, binecuvântați sunt cei ce aud cuvântul lui Dumnezeu și îl țin.
29 And whanne the puple runnen togidere, he bigan to seie, This generacioun is a weiward generacioun; it sekith a token, and a tokene schal not be youun to it, but the tokene of Jonas, the profete.
Iar pe când mulțimea se îngrămădea, a început să spună: Această generație este rea; ea caută un semn; dar nu i se va da semn, decât semnul profetului Iona.
30 For as Jonas was a tokene to men of Nynyue, so mannus sone schal be to this generacioun.
Fiindcă așa cum Iona a fost un semn ninivenilor, tot așa va fi și Fiul omului acestei generații.
31 The queen of the south schal rise in doom with men of this generacioun, and schal condempne hem; for sche cam fro the endis of the erthe, for to here the wisdom of Salomon, and lo! here is a gretter than Salomon.
Împărăteasa sudului se va ridica în judecată cu bărbații acestei generații și îi va condamna, pentru că a venit de la marginile pământului să audă înțelepciunea lui Solomon; și iată, aici [este] unul mai mare decât Solomon.
32 Men of Nynyue schulen rise in doom with this generacioun, and schulen condempne it; for thei diden penaunce in the prechyng of Jonas, and lo! here is a gretter than Jonas.
Bărbații din Ninive se vor scula în judecată cu această generație și o vor condamna, pentru că s-au pocăit la predicarea lui Iona; și iată, aici [este] unul mai mare decât Iona.
33 No man tendith a lanterne, and puttith in hidils, nether vndur a buyschel, but on a candilstike, that thei that goen in, se liyt.
Și nimeni după ce a aprins o candelă nu o pune într-un loc tainic, nici sub oboroc, ci pe un sfeșnic, ca toți care intră să vadă lumina.
34 The lanterne of thi bodi is thin iye; if thin iye be symple, al thi bodi schal be liyti; but if it be weyward, al thi bodi schal be derkful.
Lumina trupului este ochiul; de aceea când ochiul tău este ațintit clar, tot trupul tău de asemenea este plin de lumină; dar când este stricat, trupul tău de asemenea este plin de întuneric.
35 Therfor se thou, lest the liyt that is in thee, be derknessis.
Ia seama atunci, lumina care este în tine să nu fie întuneric.
36 Therfor if al thi bodi be briyt, and haue no part of derknessis, it schal be al briyt, and as a lanterne of briytnesse it schal yyue liyt to thee.
De aceea dacă întreg trupul tău este plin de lumină, neavând o parte întunecată, totul va fi plin de lumină, ca atunci când lumina strălucitoare a unei candele îți dă lumină.
37 And whanne he spak, a Farisee preiede him, that he schulde ete with hym. And he entride, and sat to the meete.
Și pe când vorbea, un anumit fariseu l-a implorat să mănânce la el; și a intrat și a șezut la masă.
38 And the Farisee bigan to seie, gessynge with ynne hym silf, whi he was not waschen bifor mete.
Și când fariseul a văzut, s-a minunat că nu se îmbăiase mai întâi, înainte de prânz.
39 And the Lord seide to hym, Now ye Farisees clensen that that is with outenforth of the cuppe and the plater; but that thing that is with ynne of you, is ful of raueyn and wickidnesse.
Și Domnul i-a spus: Acum, voi fariseilor, faceți curat exteriorul paharului și al tăvii; dar interiorul vostru este plin de jefuire și stricăciune.
40 Foolis, whether he that made that that is withoutenforth, made not also that that is with ynne?
Nebunilor, nu cel care a făcut exteriorul a făcut și interiorul?
41 Netheles that that is ouer plus, yyue ye almes, and lo! alle thingis ben cleene to you.
Dați mai degrabă milostenii din cele ce aveți; și iată, toate vă sunt curate.
42 But wo to you, Farisees, that tithen mynte, and rue, and ech eerbe, and leeuen doom and the charite of God. For it bihofte to do these thingis, and not leeue tho.
Dar vai vouă, fariseilor! Pentru că dați zeciuială din mentă și rută și din toate felurile de ierburi și neglijați judecata și dragostea de Dumnezeu; pe acestea trebuia să le faceți și pe celelalte să nu le lăsați nefăcute.
43 Wo to you, Farisees, that louen the firste chaieris in synagogis, and salutaciouns in chepyng.
Vai vouă, fariseilor! Pentru că iubiți scaunele din față în sinagogi și saluturile în piețe.
44 Wo to you, that ben as sepulcris, that ben not seyn, and men walkynge aboue witen not.
Vai vouă, scribi și farisei, fățarnicilor! Pentru că sunteți ca mormintele care nu se văd și oamenii care umblă pe deasupra lor nu își dau seama.
45 But oon of the wise men of the lawe answeride, and seide to hym, Maystir, thou seiynge these thingis, also to vs doist dispit.
Atunci unul dintre învățătorii legii a răspuns și i-a zis: Învățătorule, vorbind astfel și pe noi ne ocărăști.
46 And he seide, Also wo to you, wise men of lawe, for ye chargen men with birthuns which thei moun not bere, and ye you silf with youre o fyngur touchen not the heuynessis.
Iar el a spus: Vai și vouă învățători ai legii! Pentru că împovărați pe oameni cu sarcini greu de purtat, iar voi nu atingeți sarcinile cu niciunul dintre degetele voastre.
47 Wo to you, that bilden toumbis of profetis; and youre fadris slowen hem.
Vai vouă! Pentru că zidiți mormintele profeților, iar părinții voștri i-au ucis.
48 Treuli ye witnessen, that ye consenten to the werkis of youre fadris; for thei slowen hem, but ye bilden her sepulcris.
Cu adevărat, aduceți mărturie că încuviințați faptele părinților voștri, pentru că ei într-adevăr i-au ucis, iar voi le zidiți mormintele.
49 Therfor the wisdom of God seide, Y schal sende to hem profetis and apostlis, and of hem thei schulen sle and pursue,
Tot din această cauză înțelepciunea lui Dumnezeu a spus: Le voi trimite profeți și apostoli și pe unii dintre ei îi vor ucide și îi vor persecuta;
50 that the blood of alle prophetis, that was sched fro the making of the world, be souyt of this generacioun;
Ca sângele tuturor profeților, care a fost vărsat de la întemeierea lumii, să fie cerut de la această generație;
51 fro the blood of the iust Abel to the blood of Zacharie, that was slayn bitwixe the auter and the hous. So Y seie to you, it schal be souyt of this generacioun.
De la sângele lui Abel până la sângele lui Zaharia, care a pierit între altar și templu; adevărat vă spun: Va fi cerut de la această generație.
52 Wo to you, wise men of the lawe, for ye han takun awei the keye of kunnyng; and ye yow silf entriden not, and ye han forbeden hem that entriden.
Vai vouă, învățători ai legii! Pentru că ați luat cheia cunoașterii; voi înșivă nu ați intrat și pe cei ce intrau i-ați împiedicat.
53 And whanne he seide these thingis to hem, the Farisees and wise men of lawe bigunnen greuousli to ayenstonde, and stoppe his mouth of many thingis,
Și pe când el le spunea acestea, scribii și fariseii au început să îl constrângă vehement și să îl provoace să vorbească despre multe lucruri,
54 aspiynge hym, and sekynge to take sum thing of his mouth, to accuse hym.
Întinzându-i o cursă și căutând să prindă ceva din gura lui, ca să îl acuze.
