Luke 1
1 Forsothe for manye men enforceden to ordeyne the tellyng of thingis, whiche ben fillid in vs,
Deoarece mulți s-au încumetat să facă o relatare despre cele ce s-au împlinit printre noi,
2 as thei that seyn atte the bigynnyng, and weren ministris of the word,
așa cum ni le-au transmis cei care au fost de la început martori oculari și slujitori ai cuvântului,
3 bitaken, it is seen also to me, hauynge alle thingis diligentli bi ordre, to write to thee,
mi s-a părut bine și mie, după ce am urmărit cu exactitate de la început desfășurarea tuturor lucrurilor, să-ți scriu cu rânduială, preamăritule Teofil,
4 thou best Theofile, that thou knowe the treuthe of tho wordis, of whiche thou art lerned.
ca să cunoști certitudinea lucrurilor în care ai fost instruit.
5 In the daies of Eroude, kyng of Judee, ther was a prest, Sakarie bi name, of the sorte of Abia, and his wijf was of the douytris of Aaron, and hir name was Elizabeth.
În zilele lui Irod, împăratul Iudeii, era un preot numit Zaharia, din seminția preoțească a lui Abia. El avea o soție dintre fiicele lui Aaron, și numele ei era Elisabeta.
6 And bothe weren iust bifor God, goynge in alle the maundementis and iustifiyngis of the Lord, withouten pleynt.
Amândoi erau neprihăniți înaintea lui Dumnezeu, umblând fără vină în toate poruncile și rânduielile Domnului.
7 And thei hadden no child, for Elizabeth was bareyn, and bothe weren of grete age in her daies.
Dar nu au avut niciun copil, pentru că Elisabeta era stearpă, iar ei amândoi erau înaintați în vârstă.
8 And it bifel, that whanne Zacarie schulde do the office of preesthod, in the ordre of his cours tofor God,
În timp ce el îndeplinea slujba de preot în fața lui Dumnezeu, în ordinea împărțiriisale,
9 aftir the custome of the preesthod, he wente forth bi lot, and entride in to the temple, to encense.
după obiceiul slujbei de preot, îi revenea sarcina de a intra în templul Domnului și de a aduce tămâie.
10 And al the multitude of the puple was with outforth, and preiede in the our of encensyng.
Toată mulțimea poporului se ruga afară la ora tămâierii.
11 And an aungel of the Lord apperide to hym, and stood on the riythalf of the auter of encense.
Și i s-a arătat un înger al Domnului, care stătea în picioare la dreapta altarului tămâiei.
12 And Zacarie seynge was afraied, and drede fel vpon hym.
Zaharia s-a tulburat când l-a văzut și l-a cuprins frica.
13 And the aungel seide to hym, Zacarie, drede thou not; for thi preyer is herd, and Elizabeth, thi wijf, schal bere to thee a sone, and his name schal be clepid Joon.
Dar îngerul i-a zis: “Nu te teme, Zaharia, căci cererea ta a fost ascultată. Soția ta, Elisabeta, îți va naște un fiu și îi vei pune numele Ioan.
14 And ioye and gladyng schal be to thee; and many schulen `haue ioye in his natyuyte.
Vei avea bucurie și veselie, și mulți se vor bucura de nașterea lui.
15 For he schal be greet bifor the Lord, and he schal not drynke wyn and sidir, and he schal be fulfillid with the Hooli Goost yit of his modir wombe.
Căci el va fi mare înaintea Domnului și nu va bea nici vin, nici băutură tare. El va fi plin de Duhul Sfânt, încă din pântecele mamei sale.
16 And he schal conuerte many of the children of Israel to her Lord God;
El va întoarce pe mulți dintre copiii lui Israel la Domnul Dumnezeul lor.
17 and he schal go bifor hym in the spirit and the vertu of Helie; and he schal turne the hertis of the fadris in to the sones, and men out of bileue to the prudence of iust men, to make redi a perfit puple to the Lord.
El va merge înaintea lui în spiritul și cu puterea lui Ilie, “ca să întoarcă inimile părinților la copii” și pe cei neascultători la înțelepciunea celor drepți, ca să pregătească un popor pregătit pentru Domnul.”
18 And Zacarie seide to the aungel, Wherof schal Y wite this? for Y am eld, and my wijf hath gon fer in to hir daies.
Zaharia a zis îngerului: “Cum pot fi sigur de aceasta? Pentru că eu sunt bătrân, iar soția mea este foarte înaintată în vârstă.”
19 And the aungel answeride, and seide to hym, For Y am Gabriel, that stonde niy bifor God; and Y am sent to thee to speke, and to euangelize to thee these thingis.
Îngerul i-a răspuns: “Eu sunt Gabriel, care stă în fața lui Dumnezeu. Am fost trimis să-ți vorbesc și să-ți aduc această veste bună.
20 And lo! thou schalt be doumbe, and thou schalt not mow speke til in to the dai, in which these thingis schulen be don; for thou hast not bileued to my wordis, whiche schulen be fulfillid in her tyme.
Iată că vei tăcea și nu vei putea vorbi până în ziua în care se vor întâmpla aceste lucruri, pentru că nu ai crezut cuvintele mele, care se vor împlini la timpul lor.”
21 And the puple was abidynge Zacarie, and thei wondriden, that he tariede in the temple.
Poporul îl aștepta pe Zaharia și se mira că întârzie în templu.
22 And he yede out, and myyte not speke to hem, and thei knewen that he hadde seyn a visioun in the temple. And he bikenyde to hem, and he dwellide stille doumbe.
Când a ieșit, nu a putut să le vorbească. Ei și-au dat seama că avusese o viziune în templu. El a continuat să le facă semne și a rămas mut.
23 And it was don, whanne the daies of his office weren fulfillid, he wente in to his hous.
Când s-au împlinit zilele de slujbă, a plecat la casa lui.
24 And aftir these daies Elizabeth, his wijf, conseyuede, and hidde hir fyue monethis, and seide,
După aceste zile, Elisabeta, soția sa, a rămas însărcinată și s-a ascuns cinci luni, spunând:
25 For so the Lord dide to me in the daies, in whiche he bihelde, to take awei my repreef among men.
“Așa a făcut Domnul cu mine în zilele în care s-a uitat la mine, ca să-mi îndepărteze ocara printre oameni.”
26 But in the sixte moneth the aungel Gabriel was sent fro God in to a citee of Galilee, whos name was Nazareth,
În luna a șasea, îngerul Gabriel a fost trimis de Dumnezeu într-o cetate din Galileea, numită Nazaret,
27 to a maidyn, weddid to a man, whos name was Joseph, of the hous of Dauid; and the name of the maidun was Marie.
la o fecioară care urma să se mărite cu un bărbat numit Iosif, din casa lui David. Numele fecioarei era Maria.
28 And the aungel entride to hir, and seide, Heil, ful of grace; the Lord be with thee; blessid be thou among wymmen.
După ce a intrat, îngerul i-a spus: “Bucură-te, preaiubită! Domnul este cu tine. Binecuvântată ești tu între femei!”
29 And whanne sche hadde herd, sche was troublid in his word, and thouyte what maner salutacioun this was.
Dar când l-a văzut, s-a tulburat foarte tare de această vorbă și s-a gândit ce fel de salut ar putea fi acesta.
30 And the aungel seide to hir, Ne drede thou not, Marie, for thou hast foundun grace anentis God.
Îngerul i-a zis: “Nu te teme, Maria, căci ai găsit bunăvoință la Dumnezeu.
31 Lo! thou schalt conceyue in wombe, and schalt bere a sone, and thou schalt clepe his name Jhesus.
Iată că vei concepe în pântecele tău și vei da naștere unui fiu și-i vei pune numele “Isus”.
32 This schal be greet, and he schal be clepid the sone of the Hiyeste; and the Lord God schal yeue to hym the seete of Dauid, his fadir,
El va fi mare și va fi numit Fiul Celui Preaînalt. Domnul Dumnezeu îi va da scaunul de domnie al tatălui său, David,
33 and he schal regne in the hous of Jacob with outen ende, and of his rewme schal be noon ende. (aiōn g165)
și va domni peste casa lui Iacov pentru totdeauna. Împărăția lui nu va avea sfârșit”. (aiōn g165)
34 And Marie seide to the aungel, On what maner schal this thing be doon, for Y knowe not man?
Maria a zis îngerului: “Cum se poate, dacă eu sunt fecioară?”
35 And the aungel answeride, and seide to hir, The Hooly Goost schal come fro aboue in to thee, and the vertu of the Hiyeste schal ouerschadewe thee; and therfor that hooli thing that schal be borun of thee, schal be clepid the sone of God.
Îngerul i-a răspuns: “Duhul Sfânt va veni peste tine și puterea Celui Preaînalt te va umbri. De aceea și Sfântul care se va naște din tine se va numi Fiul lui Dumnezeu.
36 And lo! Elizabeth, thi cosyn, and sche also hath conceyued a sone in hir eelde, and this moneth is the sixte to hir that is clepid bareyn;
Iată că și Elisabeta, ruda ta, a conceput un fiu la bătrânețe; și aceasta este luna a șasea cu cea care era numită stearpă.
37 for euery word schal not be inpossible anentis God.
Căci nimic din ceea ce spune Dumnezeu nu este imposibil.”
38 And Marie seide, Lo! the handmaydyn of the Lord; be it don to me aftir thi word. And the aungel departide fro hir.
Și Maria a zis: “Iată roaba Domnului; să mi se facă după cuvântul Tău.” Apoi îngerul a plecat de la ea.
39 And Marie roos vp in tho daies, and wente with haaste in to the mounteyns, in to a citee of Judee.
În zilele acelea, Maria s-a sculat și s-a dus în grabă în ținutul muntos, într-o cetate din Iuda,
40 And sche entride in to the hous of Zacarie, and grette Elizabeth.
a intrat în casa lui Zaharia și a salutat pe Elisabeta.
41 And it was don, as Elizabeth herde the salutacioun of Marie, the yong child in hir wombe gladide. And Elizabeth was fulfillid with the Hooli Goost,
Când Elisabeta a auzit salutul Mariei, copilul a sărit în pântecele ei; și Elisabeta s-a umplut de Duhul Sfânt.
42 and criede with a greet vois, and seide, Blessid be thou among wymmen, and blessid be the fruyt of thi wombe.
Ea a strigat cu glas tare și a zis: “Binecuvântată ești tu între femei și binecuvântat este rodul pântecelui tău!
43 And whereof is this thing to me, that the modir of my Lord come to me?
De ce sunt eu atât de favorizată, încât mama Domnului meu să vină la mine?
44 For lo! as the voice of thi salutacioun was maad in myn eeris, the yong child gladide in ioye in my wombe.
Căci iată că, atunci când vocea salutului tău a ajuns la urechile mele, copilul a sărit de bucurie în pântecele meu!
45 And blessid be thou, that hast bileued, for thilke thingis that ben seid of the Lord to thee, schulen be parfitli don.
Binecuvântată este cea care a crezut, pentru că se va împlini ceea ce i s-a spus de la Domnul!”
46 And Marie seide, Mi soule magnyfieth the Lord,
Maria a spus, “Sufletul meu slăvește pe Domnul.
47 and my spirit hath gladid in God, myn helthe.
Duhul meu s-a bucurat în Dumnezeu, Mântuitorul meu,
48 For he hath biholdun the mekenesse of his handmaidun.
Căci a privit la starea umilă a robului Său. Căci iată, de acum înainte, toate generațiile mă vor numi binecuvântat.
49 For lo! of this alle generaciouns schulen seie that Y am blessid. For he that is myyti hath don to me grete thingis, and his name is hooli.
Căci Cel ce este puternic a făcut lucruri mari pentru mine. Sfânt este numele lui.
50 And his mercy is fro kynrede in to kynredes, to men that dreden hym.
Îndurarea Lui este din generație în generație pentru cei ce se tem de El.
51 He made myyt in his arme, he scaterede proude men with the thouyte of his herte.
A dat dovadă de forță cu brațul. El i-a împrăștiat pe cei mândri în închipuirea inimilor lor.
52 He sette doun myyti men fro sete, and enhaunside meke men.
El a dat jos căpeteniile de pe tronurile lor, și i-a înălțat pe cei umili.
53 He hath fulfillid hungri men with goodis, and he hath left riche men voide.
El a umplut de bunătăți pe cei flămânzi. El i-a trimis pe cei bogați la plimbare cu mâna goală.
54 He, hauynge mynde of his mercy, took Israel, his child;
El a ajutat pe Israel, robul Său, ca să-și aducă aminte de îndurare,
așa cum a vorbit părinților noștri, lui Avraam și urmașilor lui în veci.” (aiōn g165)
56 And Marie dwellide with hir, as it were thre monethis, and turnede ayen in to hir hous.
Maria a stat cu ea vreo trei luni și apoi s-a întors la casa ei.
57 But the tyme of beryng child was fulfillid to Elizabeth, and sche bare a sone.
Și s-a împlinit vremea când Elisabeta trebuia să nască și a născut un fiu.
58 And the neiyboris and cosyns of hir herden, that the Lord hadde magnyfied his mercy with hir; and thei thankiden hym.
Vecinii și rudele ei au auzit că Domnul și-a mărit mila față de ea și s-au bucurat împreună cu ea.
59 And it was don in the eiyte dai, thei camen to circumcide the child; and thei clepiden hym Zacarie, bi the name of his fadir.
În ziua a opta, au venit să taie împrejur copilul; și voiau să-l numească Zaharia, după numele tatălui său.
60 And his moder answeride, and seide, Nay, but he schal be clepid Joon.
Mama lui a răspuns: “Nu așa, ci se va numi Ioan”.
61 And thei seiden to hir, For no man is in thi kynrede, that is clepid this name.
Ei i-au zis: “Nu este nimeni dintre rudele tale care să se numească așa.”
62 And thei bikeneden to his fadir, what he wolde that he were clepid.
Și i-au făcut semne tatălui său, cum voia să-l cheme.
63 And he axynge a poyntil, wroot, seiynge, Joon is his name.
A cerut o tăbliță de scris și a scris: “Numele Lui este Ioan”. Cu toții s-au mirat.
64 And alle men wondriden. And anoon his mouth was openyd, and his tunge, and he spak, and blesside God.
Gura i s-a deschis îndată și limba i s-a eliberat și a vorbit, binecuvântând pe Dumnezeu.
65 And drede was maad on alle her neiyboris, and alle these wordis weren pupplischid on alle the mounteyns of Judee.
Frica a cuprins pe toți cei care locuiau în jurul lor și toate aceste cuvinte au fost povestite în tot ținutul muntos al Iudeii.
66 And alle men that herden puttiden in her herte, and seiden, What maner child schal this be? For the hoond of the Lord was with hym.
Toți cei care le auzeau le strângeau în inima lor, spunând: “Ce va fi atunci copilul acesta?” Mâna Domnului era cu el.
67 And Zacarie, his fadir, was fulfillid with the Hooli Goost, and prophesiede,
Zaharia, tatăl său, s-a umplut de Duhul Sfânt și a proorocit, zicând,
68 and seide, Blessid be the Lord God of Israel, for he hath visitid, and maad redempcioun of his puple.
“Binecuvântat să fie Domnul, Dumnezeul lui Israel, pentru că a vizitat și a răscumpărat pe poporul Său;
69 And he hath rerid to vs an horn of heelthe in the hous of Dauid, his child.
și a ridicat pentru noi un corn de mântuire în casa robului Său David.
(așa cum a vorbit prin gura sfinților Săi prooroci care au fost din vechime), (aiōn g165)
71 Helthe fro oure enemyes, and fro the hoond of alle men that hatiden vs.
mântuire de vrăjmașii noștri și din mâna tuturor celor care ne urăsc;
72 To do merci with oure fadris, and to haue mynde of his hooli testament.
pentru a arăta milă față de părinții noștri, să ne aducem aminte de legământul Său sfânt,
73 The greet ooth that he swoor to Abraham, oure fadir, to yyue hym silf to vs.
jurământul pe care l-a făcut lui Avraam, tatăl nostru,
74 That we with out drede delyuered fro the hoond of oure enemyes,
să ne îngăduie ca noi, izbăviți din mâna vrăjmașilor noștri, ar trebui să-l slujească fără teamă,
75 serue to hym, in hoolynesse and riytwisnesse bifor hym in alle oure daies.
în sfințenie și dreptate înaintea Lui în toate zilele vieții noastre.
76 And thou, child, schalt be clepid the prophete of the Hiyest; for thou schalt go bifor the face of the Lord, to make redi hise weies.
Și tu, copile, vei fi numit profet al Celui Preaînalt; căci tu vei merge înaintea feței Domnului, ca să-i pregătești căile,
77 To yyue scyence of helthe to his puple, in to remyssioun of her synnes;
pentru a da cunoștință de mântuire poporului Său prin iertarea păcatelor lor,
78 bi the inwardnesse of the merci of oure God, in the whiche he spryngynge vp fro an hiy hath visitid vs.
datorită înduratei milostiviri a Dumnezeului nostru, prin care ne va vizita zorii de sus,
79 To yyue liyt to hem that sitten in derknessis and in schadewe of deeth; to dresse oure feet in to the weie of pees.
să lumineze pe cei ce stau în întuneric și în umbra morții; să ne călăuzească picioarele pe calea păcii.”
80 And the child wexide, and was coumfortid in spirit, and was in desert placis `til to the dai of his schewing to Israel.
Copilul creștea și se întărea în duh și a stat în pustie până în ziua în care a apărut în fața lui Israel.
