Leviticus 19
1 The Lord spak to Moises, and seide,
Și DOMNUL i-a vorbit lui Moise, zicând:
2 Speke thou to al the cumpenye of the sones of Israel, and thou schalt seie to hem, Be ye hooli, for Y am hooli, youre Lord God.
Vorbește întregii adunări a copiilor lui Israel și spune-le: Să fiți sfinți, pentru că eu DOMNUL Dumnezeul vostru sunt sfânt.
3 Ech man drede his fadir and his modir. Kepe ye my sabatis; Y am youre Lord God.
Fiecare om să se teamă de mama sa și de tatăl său și să țineți sabatele mele: Eu sunt DOMNUL Dumnezeul vostru.
4 Nyle ye be turned to ydols, nether ye schulen make to you yotun goddis; Y am youre Lord God.
Nu vă întoarceți la idoli, nici să nu vă faceți dumnezei turnați: Eu sunt DOMNUL Dumnezeul vostru.
5 If ye offren a sacrifice of pesible thingis to the Lord, that it be quemeful,
Și dacă aduceți un sacrificiu al ofrandelor de pace DOMNULUI, să îl aduceți din propria voastră voie bună.
6 ye schulen ete it in that day, in which it is offrid, and in the tother dai; sotheli what euer thing is residue in to the thridde dai, ye schulen brenne in fier.
Să fie mâncat în aceeași zi în care îl aduceți și a doua zi; și dacă ar rămâne până în a treia zi, să fie ars în foc.
7 If ony man etith therof aftir twei daes, he schal be vnhooli, and gilti of vnfeithfulnes `ether wickidnesse; and he schal bere his wickidnesse,
Și dacă se mănâncă din el în a treia zi, este urâciune; să nu fie acceptat.
8 for he defoulide the hooli thing of the Lord, and his soule schal perische fro his puple.
De aceea oricine care îl mănâncă va purta nelegiuirea sa, deoarece a spurcat lucrul sfințit al DOMNULUI; și acel suflet să fie stârpit din mijlocul poporului său.
9 Whanne thou schalt repe the fruytis of thi lond, thou schalt not kitte `til to the ground the corn of the lond, nether thou schalt gadere the eeris of corn that ben left;
Și când secerați secerișul pământului vostru, să nu seceri în întregime colțurile câmpului tău, nici să nu aduni spicele căzute după secerișul tău.
10 nethir in thi vyner thou schalt gadere reysyns and greynes fallynge doun, but thou schalt leeue to be gaderid of pore men and pilgryms; Y am youre Lord God.
Și să nu îți cureți via de boabele căzute, nici să nu strângi fiecare ciorchine din via ta; să le lași pentru cel sărac și pentru cel străin: Eu sunt DOMNUL Dumnezeul vostru.
11 Ye schulen not do thefte. Ye schulen not lye, and no man disseyue his neiybour.
Să nu furați, nici să nu vă purtați cu falsitate, nici să nu vă mințiți unul pe celălalt.
12 Thou schalt not forswere in my name, nethir thou schalt defoule the name of thi God; Y am the Lord.
Și să nu jurați fals pe numele meu; nici să nu pângărești numele Dumnezeului tău: Eu sunt DOMNUL.
13 Thou schalt not make fals chalenge to thi neiybore, nethir thou schalt oppresse hym bi violence. The werk of thin hirid man schal not dwelle at thee til the morewtid.
Să nu escrochezi pe aproapele tău, nici să nu îl jefuiești; plățile celui angajat cu ziua să nu rămână la tine toată noaptea până dimineața.
14 Thou schalt not curse a deef man, nether thou schalt sette an hurtyng bifor a blynd man; but thou schalt drede thi Lord God, for Y am the Lord.
Să nu blestemi pe cel surd, nici să nu pui o piatră de poticnire înaintea celui orb, ci să te temi de Dumnezeul tău: Eu sunt DOMNUL.
15 Thou schalt not do that, that is wickid, nether thou schalt deme vniustli; biholde thou not the persoone of a pore man, nethir onoure thou the face of a myyti man; deme thou iustli to thi neiybore.
Să nu faceți nedreptate în judecată; să nu părtinești pe sărac, nici să nu onorezi persoana celui puternic, ci în dreptate să judeci pe aproapele tău.
16 Thou schalt not be a sclaunderere, nether a priuey bacbitere in the puplis; thou schalt not stonde ayens the blood of thi neiybore; Y am the Lord.
Să nu mergi încolo și încoace ca un bârfitor în mijlocul poporului tău, nici să nu stai împotriva sângelui aproapelui tău: Eu sunt DOMNUL.
17 Thou schalt not hate thi brothir in thin herte, but repreue hym opynly, lest thou haue synne on hym.
Să nu urăști pe fratele tău în inima ta; să mustri în vreun fel pe aproapele tău și să nu permiți păcat asupra lui.
18 Thou schalt not seke veniaunce, nether thou schalt be myndeful of the wrong of thi cyteseyns; thou schalt loue thi freend as thi silf; Y am the Lord.
Să nu te răzbuni, nici să nu porți vreo pică împotriva copiilor din poporul tău, ci să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți: Eu sunt DOMNUL.
19 Kepe ye my lawis. Thou schalt not make thi beestis to gendre with the lyuynge beestis of another kynde. Thou schalt not sowe the feeld with dyuerse sede. Thou schalt not be clothid in a cloth, which is wouun of twei thingis.
Să țineți statutele mele. Să nu lași vitele tale să se împerecheze cu un soi amestecat; să nu semeni câmpul tău cu sămânță amestecată; nici să nu îmbraci vreodată o haină amestecată făcută din fire de in și lână.
20 If a man slepith with a womman by fleischly knowyng of seed, which womman is an `hand maide, ye, a noble womman of kyn, and netheles is not ayenbouyt bi prijs, nethir rewardid with fredom, bothe schulen be betun, and thei schulen not die, for sche was not fre.
Și oricine se culcă în mod carnal cu o femeie, ce este roabă, legată prin logodnă unui soț și nu este răscumpărată, nici având libertatea dată ei, ea să fie biciuită, ei să nu fie dați morții, deoarece nu era liberă.
21 Sotheli the man for his trespas schal offre a ram to the Lord, at the dore of the tabernacle of witnessyng;
Iar el să aducă DOMNULUI ofranda sa pentru fărădelege, la ușa tabernacolului întâlnirii, un berbec ca ofrandă pentru fărădelege.
22 and the preest schal preye for hym, and for his trespas, bifor the Lord; and the Lord schal be merciful to hym, and the synne schal be foryouun.
Și preotul să facă ispășire pentru el cu berbecul ofrandei pentru fărădelege înaintea DOMNULUI, pentru păcatul lui pe care l-a făcut; și păcatul făcut să îi fie iertat.
23 Whanne ye han entrid in to the lond of biheest, and han plauntid therynne appil trees, ye schulen do awei the firste flouris; the applis whiche tho trees bryngen forth, schulen be vncleene to you, nethir ye schulen ete of tho.
Și când veți intra în țară și veți fi sădit tot felul de pomi pentru hrană, să socotiți rodul lor ca necircumcis; trei ani să vă fie ca necircumcis, din acesta să nu se mănânce.
24 Forsothe in the fourthe yeer al the fruyt of tho trees schal be `halewid preiseful to the Lord;
Dar în al patrulea an tot rodul lor să fie sfânt pentru a lăuda pe DOMNUL cu el.
25 forsothe in the fifthe yeer ye schulen ete fruytis, and schulen gadere applis, whiche tho trees bryngen forth; Y am youre Lord God.
Și în al cincilea an să mâncați din rodul lor, ca să vi se adauge venitul lor: Eu sunt DOMNUL Dumnezeul vostru.
26 Ye schulen not ete fleisch with blood. Ye schulen not make veyn diuynyng, nether ye schulen kepe dremes;
Să nu mâncați nimic cu sânge; nici să nu folosiți descântarea, nici să nu preziceți timpurile.
27 nether ye schulen clippe the heer in round, nether ye schulen schaue the beerd;
Să nu vă rotunjiți colțurile capetelor, nici să nu distrugi colțurile bărbii tale.
28 and on deed men ye schulen not kitte youre fleischis, nether ye schulen make to you ony fyguris, ether markis in youre fleisch; Y am the Lord.
Să nu faceți niciun fel de tăieturi în carnea voastră pentru morți, nici nu întipăriți niciun fel de semne pe voi: Eu sunt DOMNUL.
29 Sette thou not thi douytir to do leccherie for hire, and the lond be defoulid, and be fillid with synne.
Nu prostitua pe fiica ta, să o faci să fie o curvă; ca nu cumva țara să cadă în curvie și pământul să devină plin de stricăciune.
30 Kepe ye my sabatis, and drede ye my seyntuarie; Y `am the Lord.
Să țineți sabatele mele și să respectați sanctuarul meu: Eu sunt DOMNUL.
31 Bowe ye not to astronomyers, nether axe ye ony thing of fals dyuynours, that ye be defoulid bi hem; Y am youre Lord God.
Să nu mergeți la cei ce au demoni, nici la cei ce caută după vrăjitori, ca să vă pângăriți cu ei: Eu sunt DOMNUL Dumnezeul vostru.
32 Rise thou bifor an hoor heed, and onoure thou the persoone of an eld man, and drede thou thi Lord God; Y am the Lord.
Să te ridici în picioare în fața capului cărunt și să onorezi fața omului bătrân și să te temi de Dumnezeul tău: Eu sunt DOMNUL.
33 If a comelyng enhabitith in youre lond, and dwellith among you, dispise ye not hym,
Și dacă un străin locuiește temporar cu tine în țara voastră, să nu îl chinuiți.
34 but be he among you as a man borun in the lond; and ye schulen loue hym as you silf, for also ye weren comelyngis in the lond of Egipt; Y am youre Lord God.
Ci străinul care locuiește cu voi să vă fie ca unul născut printre voi și să îl iubești ca pe tine însuți, pentru că și voi ați fost străini în țara Egiptului: Eu sunt DOMNUL Dumnezeul vostru.
35 Nyle ye do ony wickid thing in doom, in reule, in weiyte, and in mesure; the balance be iust,
Să nu faceți nicio nedreptate în judecată, în linia de măsură, în măsurarea greutății, sau în măsurarea lichidelor.
36 and the weiytis be euene, the buschel be iust, and the sextarie be euene; Y am youre Lord God, that ladde you out of the lond of Egipt.
Să aveți balanțe drepte, greutăți drepte, o efă dreaptă și un hin drept: Eu sunt DOMNUL Dumnezeul vostru, care v-am scos din țara Egiptului.
37 Kepe ye alle myn heestis, and alle domes, and do ye tho; Y am the Lord.
De aceea să țineți toate statutele mele și toate judecățile mele și să le împliniți: Eu sunt DOMNUL.
