< Job 39 >

1 Whethir thou knowist the tyme of birthe of wielde geet in stoonys, ethir hast thou aspied hyndis bryngynge forth calues?
Cunoști timpul când nasc caprele sălbatice de stâncă? Sau poți însemna când fată căprioarele?
2 Hast thou noumbrid the monethis of her conseyuyng, and hast thou knowe the tyme of her caluyng?
Poți număra lunile împlinite de ele, sau știi timpul când ele nasc?
3 Tho ben bowid to the calf, and caluen; and senden out roryngis.
Ele se apleacă, își nasc puii, își leapădă întristările.
4 Her calues ben departid, and goen to pasture; tho goen out, and turnen not ayen to `tho hyndis.
Puii lor arată bine, cresc cu grâne; pleacă și nu se mai întorc la ele.
5 Who let go the wielde asse fre, and who loside the boondis of hym?
Cine a trimis liber măgarul sălbatic, sau cine a dezlegat legăturile măgarului sălbatic?
6 To whom Y haue youe an hows in wildirnesse, and the tabernacles of hym in the lond of saltnesse.
Căruia i-am făcut pustia casă și ținutul sterp locuințele lui.
7 He dispisith the multitude of citee; he herith not the cry of an axere.
El batjocorește mulțimea din cetate și nu ia aminte la strigătul celui ce [îl] mână.
8 He lokith aboute the hillis of his lesewe, and he sekith alle greene thingis.
Lanțul munților este pășunea lui și caută fiecare verdeață.
9 Whether an vnycorn schal wilne serue thee, ethir schal dwelle at thi cratche?
Va voi unicornul să te servească, sau să rămână lângă ieslea ta?
10 Whether thou schalt bynde the vnicorn with thi chayne, for to ere, ethir schal he breke the clottis of valeis aftir thee?
Poți lega unicornul cu frânghia lui în brazdă, sau va grăpa el văile după tine?
11 Whether thou schalt haue trist in his grete strengthe, and schalt thou leeue to hym thi traueils?
Te vei încrede în el, deoarece tăria lui este mare, sau îi vei lăsa munca ta?
12 Whether thou schalt bileue to hym, that he schal yelde seed to thee, and schal gadere togidere thi cornfloor?
Îl vei crede, că îți va aduce acasă sămânța și o va aduna în grânarul tău?
13 The fethere of an ostriche is lijk the fetheris of a gerfawcun, and of an hauk;
Ai dat tu păunului aripile frumoase, sau aripi și pene struțului?
14 which ostrige forsakith hise eirun in the erthe, in hap thou schalt make tho hoot in the dust.
Care își lasă ouăle în pământ și le încălzește în țărână,
15 He foryetith, that a foot tredith tho, ethir that a beeste of the feeld al tobrekith tho.
Și uită că piciorul le poate zdrobi, sau că fiara sălbatică le poate sparge.
16 He is maad hard to hise briddis, as if thei ben not hise; he traueilide in veyn, while no drede constreynede.
Ea se împietrește împotriva puilor ei, ca și cum nu ar fi ai ei; munca ei este în zadar, fără de teamă;
17 For God hath priued hym fro wisdom, and `yaf not vnderstondyng to hym.
Căci Dumnezeu a lipsit-o de înțelepciune și nu i-a împărțit înțelegere.
18 Whanne tyme is, he reisith the wengis an hiy; he scorneth the hors, and his ridere.
În timp ce se ridică în înalt, ea batjocorește calul și pe călărețul său.
19 Whether thou schalt yyue strengthe to an hors, ether schal yyue neiyng `aboute his necke?
Ai dat tu calului tărie, i-ai îmbrăcat gâtul cu tunet?
20 Whether thou schalt reyse hym as locustis? The glorie of hise nosethirlis is drede.
Îl poți înspăimânta ca pe o lăcustă? Gloria nărilor lui este teribilă.
21 He diggith erthe with the foot, he `fulli ioieth booldli; he goith ayens armed men.
El bate din copite în vale și se bucură în tăria lui; el merge să îi întâlnească pe cei înarmați.
22 He dispisith ferdfulnesse, and he yyueth not stide to swerd.
Batjocorește frica și nu se înspăimântă; nici nu întoarce spatele dinaintea sabiei.
23 An arowe caas schal sowne on hym; a spere and scheeld schal florische.
Tolba zăngănește lovindu-se de el, sulița lucitoare și scutul.
24 He is hoot, and gnastith, and swolewith the erthe; and he arettith not that the crie of the trumpe sowneth.
El înghite pământul cu înverșunare și furie; și nu crede că [este] sunetul trâmbiței.
25 Whanne he herith a clarioun, he `seith, Joie! he smellith batel afer; the excityng of duykis, and the yellyng of the oost.
El spune printre trâmbițe: Ha, ha; și miroase bătălia de departe, tunetul căpeteniilor și strigătul luptei.
26 Whether an hauk spredinge abrood hise wyngis to the south, bigynneth to haue fetheris bi thi wisdom?
Zboară șoimul prin înțelepciunea ta [și] își întinde aripile spre sud?
27 Whether an egle schal be reisid at thi comaundement, and schal sette his nest in hiy places?
Se înalță acvila la porunca ta și își face cuibul în înalt?
28 He dwellith in stoonys, and he dwellith in flyntis brokun bifor, and in rochis, to whiche `me may not neiye.
Ea locuiește și rămâne pe stâncă, pe vârful stâncii și pe întăritură.
29 Fro thennus he biholdith mete, and hise iyen loken fro fer.
De acolo ea caută prada și ochii ei privesc departe.
30 Hise briddis souken blood, and where euere a careyn is, anoon he is present.
Puii ei de asemenea sug sânge; și unde sunt cei uciși, acolo este și ea.

< Job 39 >