< Job 37 >
1 Myn herte dredde of this thing, and is moued out of his place.
La aceasta de asemenea inima mea tremură și sare din locul ei.
2 It schal here an heryng in the feerdfulnesse of his vois, and a sown comynge forth of his mouth.
Ascultă cu atenție vuietul vocii sale și sunetul ce iese din gura lui.
3 He biholdith ouere alle heuenes; and his liyt is ouere the termes of erthe.
El îl conduce sub întregul cer și fulgerul lui până la marginile pământului.
4 Sown schal rore aftir hym, he schal thundre with the vois of his greetnesse; and it schal not be souyt out, whanne his vois is herd.
După acesta răcnește o voce, el tună cu vocea maiestății sale; și nu le va opri când se aude vocea sa.
5 God schal thundre in his vois wondurfulli, that makith grete thingis and that moun not be souyt out.
Dumnezeu tună uimitor cu vocea sa; face lucruri mari pe care nu le înțelegem.
6 Which comaundith to the snow to come doun on erthe, and to the reynes of wijntir, and to the reynes of his strengthe.
Pentru că el spune zăpezii: Fii pe pământ; la fel ploii mărunte și ploii mari a tăriei sale.
7 Which markith in the hond of alle men, that alle men knowe her werkis.
El sigilează mâna fiecărui om, ca toți oamenii să cunoască lucrarea lui.
8 An vnresonable beeste schal go in to his denne, and schal dwelle in his caue, `ethir derke place.
Atunci fiarele intră în vizuini și rămân în locurile lor.
9 Tempestis schulen go out fro the ynnere thingis, and coold fro Arturus.
Din sud vine vârtejul de vânt, și frigul din nord.
10 Whanne God makith blowyng, frost wexith togidere; and eft ful brood watris ben sched out.
Prin suflarea lui Dumnezeu este dată bruma; și lățimea apelor este strâmtată.
11 Whete desirith cloudis, and cloudis spreeden abrood her liyt.
De asemenea prin udare el obosește norul gros, el împrăștie norul său luminos;
12 Whiche cloudes cumpassen alle thingis bi cumpas, whidur euere the wil of the gouernour ledith tho, to al thing which he comaundith `to tho on the face of the world;
Și norul este întors de jur împrejur prin sfaturile lui, ca ei să facă orice le poruncește peste fața lumii, pe pământ.
13 whether in o lynage, ethir in his lond, ether in what euer place of his merci he comaundith tho to be foundun.
El face ca acesta să vină, fie pentru disciplinare, fie pentru pământul său, fie pentru milă.
14 Joob, herkene thou these thingis; stonde thou, and biholde the meruels of God.
Dă ascultare la aceasta, Iov, stai liniștit și ia aminte la minunatele lucrări ale lui Dumnezeu.
15 Whethir thou woost, whanne God comaundide to the reynes, that tho schulen schewe the liyt of hise cloudis?
Știi tu când Dumnezeu i-a aranjat și a făcut lumina norului său să strălucească?
16 Whether thou knowist the grete weies of cloudis, and perfit kunnyngis?
Știi tu cumpănirea norilor, minunatele lucrări ale celui care este desăvârșit în cunoaștere?
17 Whether thi cloothis ben not hoote, whanne the erthe is blowun with the south?
Cum ți se încălzesc hainele când el liniștește pământul prin vântul de sud?
18 In hap thou madist with hym heuenes, which moost sad ben foundid, as of bras.
Ai întins împreună cu el cerul, care este tare și ca o oglindă turnată?
19 Schewe thou to vs, what we schulen seie to hym; for we ben wlappid in derknessis.
Învață-ne ce să îi spunem; căci nu ne putem rândui vorbirea din cauza întunericului.
20 Who schal telle to hym, what thingis Y speke? yhe, if he spekith, a man schal be deuourid.
I se va spune că eu vorbesc? Dacă un om vorbește, cu siguranță va fi înghițit.
21 And now men seen not liyt; the eir schal be maad thicke sudenli in to cloudis, and wynd passynge schal dryue awei tho.
Și acum oamenii nu văd lumina strălucitoare din nori, dar vântul trece și îi curăță.
22 Gold schal come fro the north, and ferdful preisyng of God.
Vreme bună vine din nord; cu Dumnezeu este înspăimântătoare maiestate.
23 For we moun not fynde him worthili; he is greet in strengthe, and in doom, and in riytfulnesse, and may not be teld out.
Dar cât despre cel Atotputernic, nu îl putem afla, el este măreț în putere și în judecată și în abundență a dreptății; el nu va chinui.
24 Therfor men schulen drede hym; and alle men, that semen to hem silf to be wise, schulen not be hardi to biholde.
De aceea oamenii se tem de el, el nu părtinește pe niciunul dintre înțelepții în inimă.