Job 36
1 Also Helyu addide, and spak these thingis,
Elihu de asemenea a continuat și a spus:
2 Suffre thou me a litil, and Y schal schewe to thee; for yit Y haue that, that Y schal speke for God.
Permite-mi încă puțin și îți voi arăta că mai [am] să vorbesc pentru Dumnezeu.
3 Y schal reherse my kunnyng fro the bigynnyng; and Y schal preue my worchere iust.
Îmi voi aduce cunoașterea de departe și voi atribui dreptate Făcătorului meu.
4 For verili my wordis ben with out leesyng, and perfit kunnyng schal be preued to thee.
Căci cu adevărat cuvintele mele nu vor fi false, cel desăvârșit în cunoaștere este cu tine.
5 God castith not awei myyti men, sithen he is myyti;
Iată, Dumnezeu este puternic și nu disprețuiește pe nimeni, el este puternic în tărie și în înțelepciune.
6 but he saueth not wickid men, and he yyueth dom to pore men.
El nu păstrează viața celui stricat, ci dă dreptate celor săraci.
7 He takith not awei hise iyen fro a iust man; and he settith kyngis in seete with out ende, and thei ben reisid there.
El nu își ia ochii de la cei drepți, ci ei sunt pe tron cu împărați; da, el îi întemeiază pentru totdeauna, iar ei sunt înălțați.
8 And if thei ben in chaynes, and ben boundun with the roopis of pouert,
Și dacă sunt legați în cătușe și sunt ținuți în funii ale nenorocirii,
9 he schal shewe to hem her werkis, and her grete trespassis; for thei weren violent, `ethir rauenours.
Atunci le arată lucrarea lor și fărădelegile lor pe care le-au întrecut.
10 Also he schal opene her eere, that he chastise; and he schal speke, that thei turne ayen fro wickidnesse.
El de asemenea le deschide urechea la disciplină și le poruncește să se întoarcă de la nelegiuire.
11 If thei heren, and kepen, thei schulen fille her daies in good, and her yeris in glorie.
Dacă ei ascultă de el și îl servesc, își vor petrece zilele în prosperitate și anii lor în plăceri.
12 Sotheli if thei heren not, thei schulen passe bi swerd, and thei schulen be wastid in foli.
Dar dacă nu ascultă de el, vor pieri prin sabie și vor muri fără cunoaștere.
13 Feyneris and false men stiren the ire of God; and thei schulen not crye, whanne thei ben boundun.
Dar fățarnicii în inimă îngrămădesc furie, ei nu strigă când îi leagă.
14 The soule of hem schal die in tempest; and the lijf of hem among `men of wymmens condiciouns.
Ei mor la tinerețe și viața lor este printre cei necurați.
15 He schal delyuere a pore man fro his angwisch; and he schal opene `the eere of hym in tribulacioun.
El eliberează pe cel sărac în nenorocirea lui și le deschide urechile în oprimare.
16 Therfor he schal saue thee fro the streit mouth of the broddeste tribulacioun, and not hauynge a foundement vndur it; sotheli the rest of thi table schal be ful of fatnesse.
Chiar așa te-ar fi mutat dintr-un loc strâmt într-unul larg, unde nu este strâmtorare și ceea ce ar fi pus pe masa ta ar fi plin de grăsime.
17 Thi cause is demed as the cause of a wickid man; forsothe thou schalt resseyue thi cause and doom.
Dar ai împlinit judecata celui stricat, judecată și justiție te apucă.
18 Therfor ire ouercome thee not, that thou oppresse ony man; and the multitude of yiftis bowe thee not.
Pentru că este furie, ferește-te ca nu cumva el să te ia cu lovitura lui, atunci o mare răscumpărare nu te va elibera.
19 Putte doun thi greetnesse with out tribulacioun, and putte doun alle stronge men bi strengthe.
Va prețui el bogățiile tale? Nu, nici aur, nici toate forțele tăriei.
20 Dilaie thou not nyyt, that puplis stie for hem.
Nu dori noaptea, când oamenii sunt stârpiți din locul lor.
21 Be thou war, that thou bowe not to wickidnesse; for thou hast bigunne to sue this wickidnesse aftir wretchidnesse.
Fii atent, nu privi nelegiuirea, pentru că aceasta ai ales mai degrabă decât nenorocire.
22 Lo! God is hiy in his strengthe, and noon is lijk hym among the yyueris of lawe.
Iată, Dumnezeu înalță prin puterea sa, cine învață ca el?
23 Who mai seke out the weies of God? ethir who dar seie to hym, Thou hast wrouyt wickidnesse?
Cine i-a rânduit calea sa? Sau cine poate spune: Tu ai lucrat nelegiuire?
24 Haue thou mynde, that thou knowist not his werk, of whom men sungun.
Amintește-ți să îi preamărești lucrarea, pe care oamenii o privesc.
25 Alle men seen God; ech man biholdith afer.
Fiecare o poate vedea; omul o poate privi de departe.
26 Lo! God is greet, ouercomynge oure kunnyng; the noumbre of hise yeeris is with out noumbre.
Iată, Dumnezeu este mare și nu îl cunoaștem, nici numărul anilor săi nu poate fi cercetat.
27 Which takith awei the dropis of reyn; and schedith out reynes at the licnesse of floodyatis,
Pentru că el micșorează picăturile de apă; ele toarnă ploaie după aburul lor,
28 whiche comen doun of the cloudis, that hilen alle thingis aboue.
Pe care norii o picură și o răspândesc abundent peste om.
29 If he wole stretche forthe cloudis as his tente,
De asemenea poate cineva înțelege răspândirile norilor, sau zgomotul tabernacolului său?
30 and leite with his liyt fro aboue, he schal hile, yhe,
Iată, el întinde lumina lui peste acesta și acoperă fundul mării.
31 the herris of the see. For bi these thingis he demeth puplis, and yyueth mete to many deedli men.
Fiindcă prin ei judecă el pe oameni; el dă mâncare din abundență.
32 In hondis he hidith liyt; and comaundith it, that it come eft.
Cu nori el acoperă lumina și îi poruncește să nu lumineze prin norul din mijloc.
33 He tellith of it to his freend, that it is his possessioun; and that he may stie to it.
Tunetul lor arată despre aceasta, vitele de asemenea arată cu privire la abur.
