Job 34
1 And Helyu pronounside, and spak also these thingis,
Mai departe, Elihu a răspuns și a zis:
2 Wise men, here ye my wordis, and lerned men, herkne ye me; for the eere preueth wordis,
Ascultați cuvintele mele, voi înțelepților; și aplecați urechea spre mine, voi care aveți cunoaștere.
3 and the throte demeth metis bi taast.
Căci urechea încearcă cuvinte, precum gura gustă mâncare.
4 Chese we doom to vs; and se we among vs, what is the betere.
Să ne alegem judecată, să cunoaștem între noi ce este bun.
5 For Job seide, Y am iust, and God hath distried my doom.
Fiindcă Iov a spus: Sunt drept și Dumnezeu mi-a luat judecata.
6 For whi lesynge is in demynge me, and myn arowe is violent with out ony synne.
Să mint eu împotriva dreptului meu? Rana mea este incurabilă, fără nelegiuire.
7 Who is a man, as Joob is, that drynkith scornyng as watir?
Ce bărbat este asemenea lui Iov, care bea batjocură ca apa?
8 that goith with men worchynge wickidnesse, and goith with vnfeithful men?
Care merge [și] se însoțește cu lucrătorii nelegiuirii și umblă cu oameni stricați.
9 For he seide, A man schal not plese God, yhe, thouy he renneth with God.
Căci a spus: Nu folosește la nimic unui bărbat să se desfete cu Dumnezeu.
10 Therfor ye men hertid, `that is, vndurstonde, here ye me; vnpite, `ethir cruelte, be fer fro God, and wickidnesse fro Almyyti God.
De aceea dați-mi ascultare, voi oameni ai înțelegerii, departe de Dumnezeu să facă stricăciune; și de cel Atotputernic, să facă nelegiuire.
11 For he schal yelde the werk of man to hym; and bi the weies of ech man he schal restore to hym.
Căci el va întoarce omului după lucrarea sa și va face pe fiecare om să găsească conform căilor sale.
12 For verili God schal not condempne with out cause; nether Almyyti God schal distrie doom.
Da, cu siguranță Dumnezeu nu va lucra cu stricăciune, nici cel Atotputernic nu va perverti judecata.
13 What othere man hath he ordeyned on the lond? ether whom hath he set on the world, which he made?
Cine i-a dat poruncă asupra pământului? Sau cine a aranjat întreaga lume?
14 If God dressith his herte to hym, he schal drawe to hym silf his spirit and blast.
Dacă își pune inima asupra omului, dacă adună la el duhul său și suflarea sa,
15 Ech fleisch schal faile togidere; `and a man schal turne ayen in to aisch.
Toată făptura va pieri împreună și omul se va întoarce înapoi la țărână.
16 Therfor if thou hast vndurstondyng, here thou that that is seid, and herkne the vois of my speche.
Dacă ai acum înțelegere, ascultă aceasta, dă ascultare la vocea cuvintelor mele.
17 Whether he that loueth not doom may be maad hool? and hou condempnest thou so myche him, that is iust?
Va guverna cel ce urăște dreptatea? Și vei condamna tu pe cel mai drept?
18 Which seith to the kyng, Thou art apostata; which clepith the duykis vnpitouse, `ethir vnfeithful.
Este potrivit să spui unui împărat: Ești stricat? Și prinților: Sunteți neevlavioși?
19 `Which takith not the persoones of princes, nether knew a tyraunt, whanne he stryuede ayens a pore man; for alle men ben the werk of hise hondis.
Cu cât mai puțin celui ce nu părtinește pe prinți, nici nu dă atenție celui bogat mai mult decât celui sărac? Căci toți sunt lucrarea mâinilor sale.
20 Thei schulen die sudeynli, and at mydnyyt puplis schulen be troblid, `ethir schulen be bowid, as othere bookis han; and schulen passe, and schulen take `awei `a violent man with out hond.
Într-o clipă vor muri și poporul va fi tulburat la miezul nopții și va trece și cel tare va fi luat fără mână.
21 For the iyen of God ben on the weies of men, and biholdith alle goyngis of hem.
Pentru că ochii lui sunt peste căile omului și el vede toate umblările lui.
22 No derknessis ben, and no schadewe of deeth is, that thei, that worchen wickidnesse, be hid there;
Nu este întuneric, nici umbră a morții, unde lucrătorii nelegiuirii să se ascundă.
23 for it is `no more in the power of man, that he come to God in to doom.
Fiindcă nu va pune peste om mai mult decât ce este drept; ca el să intre la judecată cu Dumnezeu.
24 God schal al to-breke many men and vnnoumbrable; and schal make othere men to stonde for hem.
Va rupe în bucăți viteji fără număr și va așeza pe alții în locul lor.
25 For he knowith the werkis of hem; therfor he schal brynge yn niyt, and thei schulen be al to-brokun.
De aceea el le cunoaște faptele și îi răstoarnă în timpul nopții, astfel că sunt nimiciți.
26 He smoot hem, as vnpitouse men, in the place of seinge men.
Îi lovește ca pe oamenii stricați în văzul celorlalți,
27 Whiche yeden awei fro hym bi `castyng afore, and nolden vndurstonde alle hise weies.
Fiindcă s-au întors de la el și au refuzat să ia aminte la oricare dintre căile sale,
28 That thei schulden make the cry of a nedi man to come to hym, and that he schulde here the vois of pore men.
Astfel că ei fac strigătul săracului să ajungă la el, iar el aude strigătul celui nenorocit.
29 For whanne he grauntith pees, who is that condempneth? Sithen he hidith his cheer, who is that seeth hym? And on folkis and on alle men `he hath power `to do siche thingis.
Când dă liniște, cine poate face tulburare? Și când își ascunde fața, cine îl poate privi? Fie că este împotriva unei națiuni, sau doar împotriva unui om;
30 Which makith `a man ypocrite to regne, for the synnes of the puple.
Ca să nu domnească omul fățarnic, ca nu cumva poporul să fie prins în laț.
31 Therfor for Y haue spoke to God, also Y schal not forbede thee.
Negreșit este potrivit a spune lui Dumnezeu: Am purtat pedeapsă, nu mă voi poticni;
32 If Y erride, teche thou me; if Y spak wickidnesse, Y schal no more adde.
Învață-mă ce nu văd; dacă am făcut nelegiuire, nu mă voi mai poticni.
33 Whether God axith that wickidnesse of thee, for it displeside thee? For thou hast bigunne to speke, and not Y; that if thou knowist ony thing betere, speke thou.
Este aceasta conform minții tale? El o va răsplăti, fie că refuzi, fie că o alegi; și nu eu; de aceea vorbește ceea ce cunoști.
34 Men vndurstondynge, speke to me; and a wise man, here me.
Să îmi spună oamenii cu înțelegere și să îmi dea ascultare un bărbat înțelept.
35 Forsothe Joob spak folili, and hise wordis sownen not techyng.
Iov a vorbit fără cunoaștere și cuvintele sale au fost fără înțelepciune.
36 My fadir, be Joob preuede `til to the ende; ceesse thou not fro the man of wickidnesse,
Dorința mea este ca Iov să fie încercat până la capăt din cauza răspunsurilor lui de partea celor stricați.
37 `that addith blasfemye ouer hise synnes. Be he constreyned among vs in the meene tyme; and thanne bi hise wordis stire he God to the doom.
Fiindcă adaugă rebeliune la păcatul său, bate din palme printre noi și își înmulțește cuvintele împotriva lui Dumnezeu.
