Job 28
1 Siluer hath bigynnyngis of his veynes; and a place is to gold, in which it is wellid togidere.
Cu siguranță este o vână pentru argint și un loc pentru aur, unde ei îl purifică.
2 Irun is takun fro erthe, and a stoon resolued, `ethir meltid, bi heete, is turned in to money.
Fierul este luat din pământ și arama este topită [din] piatră.
3 God hath set tyme to derknessis, and he biholdith the ende of alle thingis.
El pune o margine întunericului și cercetează toată desăvârșirea, pietrele întunericului și umbra morții.
4 Also a stronde departith a stoon of derknesse, and the schadewe of deth, fro the puple goynge in pilgrymage; it departith tho hillis, whiche the foot of a nedi man foryat, and hillis with out weie.
Potopul izbucnește de la locuitor; apele uitate de picior sunt uscate, îndepărtate de la oameni.
5 The erthe, wher of breed cam forth in his place, is destried bi fier.
Cât despre pământ, din el iese pâinea și dedesubt acesta este întors ca focul.
6 The place of saphir ben stoonys therof, and the clottis therof ben gold.
Pietrele lui sunt locul safirelor și are praf de aur.
7 A brid knewe not the weie, and the iye of a vultur, ethir rauenouse brid, bihelde it not.
Este o cărare pe care nicio pasăre nu o cunoaște și pe care ochiul vulturului nu a văzut-o;
8 The sones of marchauntis tretiden not on it, and a lyonesse passide not therbi.
Puii leului nu au călcat-o, leul feroce nu a trecut pe lângă ea.
9 God stretchide forth his hond to a flynt; he distriede hillis fro the rootis.
Își pune mâna pe stâncă, răstoarnă munții din rădăcini.
10 He hewide doun ryuers in stoonys; and his iye siy al precious thing.
El taie râuri printre stânci; și ochiul lui vede fiecare lucru prețios.
11 And he souyte out the depthis of floodis; and he brouyte forth hid thingis in to liyt.
El stăvilește potopurile de la revărsare; și ce este ascuns scoate la lumină.
12 But where is wisdom foundun, and which is the place of vndurstondyng?
Dar unde se va găsi înțelepciunea? Și unde este locul înțelegerii?
13 A man noot the prijs therof, nether it is foundun in the lond of men lyuynge swetli, `ether delicatli.
Omul nu cunoaște prețul ei și nu se găsește în țara celor vii.
14 The depthe of watris seith, It is not in me; and the see spekith, It is not with me.
Adâncul spune: Nu este în mine; și marea spune: Nu este cu mine.
15 Gold ful cleene schal not be youun for wisdom, nether siluer schal be weied in the chaungyng therof.
Nu poate fi obținută cu aur, nici argintul nu va fi cântărit ca preț al ei.
16 It schal not be comparysound to the died colours of Iynde, not to the moost preciouse stoon of sardius, nether to saphir.
Nu poate fi prețuită cu aurul Ofirului, cu prețiosul onix, sau safirul.
17 Nether gold, nether glas schal be maad euene worth therto;
Aurul și cristalul nu o pot egala; și schimbarea ei nu va fi pe bijuterii din aur pur.
18 and hiye and fer apperynge vessels of gold schulen not be chaungid for wisdom, nether schulen be had in mynde in comparisoun therof. Forsothe wisdom is drawun of pryuy thingis;
Nu se va aminti despre coral sau perle, pentru că prețul înțelepciunii este peste cel al rubinelor.
19 topasie of Ethiope schal not be maad euene worth to wisdom, and moost preciouse diyngis schulen not be set togidere in prijs, `ether comparisound, therto.
Topazul din Etiopia nu o va egala, nici nu va fi prețuită cu aur pur.
20 Therfor wherof cometh wisdom, and which is the place of vndurstondyng?
De unde vine atunci înțelepciunea? Și unde este locul înțelegerii?
21 It is hid fro the iyen of alle lyuynge men; also it is hid fro briddis of heuene.
Văzând că este ascunsă de ochii tuturor celor vii și ascunsă de păsările cerului.
22 Perdicioun and deeth seiden, With oure eeris we herden the fame therof.
Distrugerea și moartea spun: Am auzit cu urechile noastre de faima ei.
23 God vndurstondith the weye therof, and he knowith the place therof.
Dumnezeu îi înțelege calea și îi cunoaște locul;
24 For he biholdith the endis of the world, and biholdith alle thingis that ben vndur heuene.
Pentru că el privește la marginile pământului și vede sub întregul cer;
25 `Which God made weiyte to wyndis, and weiede watris in mesure.
Pentru a face o măsură de greutate vânturilor; și cântărește apele cu măsura.
26 Whanne he settide lawe to reyn, and weie to tempestis sownynge;
Când a dat o hotărâre pentru ploaie și o cale pentru fulgerul tunetului,
27 thanne he siy wisdom, and telde out, and made redi, and souyte out.
Atunci a văzut-o și a vestit-o; el a pregătit-o, da, și a cercetat-o.
28 And he seide to man, Lo! the drede of the Lord, thilke is wisdom; and to go awei fro yuel, is vndurstondyng.
Și omului i-a spus: Iată, teama de Domnul, aceasta este înțelepciune; și a pleca de la rău este înțelegere.
