Job 15
1 Forsothe Eliphat Themanytes answeride, and seide,
Atunci Elifaz temanitul a răspuns și a zis:
2 Whether a wise man schal answere, as spekynge ayens the wynd, and schal fille his stomac with brennyng, `that is, ire?
Ar trebui să rostească un om înțelept cunoaștere deșartă și să își umple pântecele cu vântul de est?
3 For thou repreuest hym bi wordis, which is not lijk thee, and thou spekist that, that spedith not to thee.
Ar trebui să apere el cu o vorbire nefolositoare, sau cu vorbiri cu care nu poate face nimic bun?
4 As myche as is in thee, thou hast avoidid drede; and thou hast take awey preyeris bifor God.
Da, tu lepezi teama și oprești rugăciunea dinaintea lui Dumnezeu.
5 For wickidnesse hath tauyt thi mouth, and thou suest the tunge of blasfemeris.
Căci gura ta îți rostește nelegiuirea și alegi limba celor vicleni.
6 Thi tunge, and not Y, schal condempne thee, and thi lippis schulen answere thee.
Propria ta gură te condamnă și nu eu; da, propriile tale buze aduc mărturie împotriva ta.
7 Whether thou art borun the firste man, and art formed bifor alle little hillis?
Ești tu primul om ce s-a născut? Sau ai fost făcut înaintea dealurilor?
8 Whether thou herdist the counsel of God, and his wisdom is lower than thou?
Ai auzit tu taina lui Dumnezeu? Și oprești tu înțelepciunea pentru tine?
9 What thing knowist thou, whiche we knowen not? What thing vndurstondist thou, whiche we witen not?
Ce cunoști tu, ce noi nu cunoaștem? Ce înțelegi tu, ce nu este în noi?
10 Bothe wise men and elde, myche eldre than thi fadris, ben among vs.
Cu noi sunt deopotrivă cei cărunți și cei foarte bătrâni, mult mai bătrâni decât tatăl tău.
11 Whether it is greet, that God coumforte thee? But thi schrewid wordis forbeden this.
Sunt mângâierile lui Dumnezeu mici pentru tine? Este vreo taină pentru tine?
12 What reisith thin herte thee, and thou as thenkynge grete thingis hast iyen astonyed?
De ce te poartă departe inima ta? Și spre ce clipesc ochii tăi,
13 What bolneth thi spirit ayens God, that thou brynge forth of thi mouth siche wordis?
De îți întorci duhul împotriva lui Dumnezeu și lași astfel de vorbe să iasă din gura ta?
14 What is a man, that he be with out wem, and that he borun of a womman appere iust?
Ce este omul ca să fie curat? Și cel născut din femeie, ca să fie drept?
15 Lo! noon among hise seyntis is vnchaungable, and heuenes ben not cleene in his siyt.
Iată, el nu își pune încrederea în sfinții săi; da, cerurile nu sunt curate în ochii săi.
16 How myche more a man abhomynable and vnprofitable, that drynkith wickidnesse as water?
Cu cât mai scârbos și murdar este omul care bea nelegiuirea ca apa?
17 I schal schewe to thee, here thou me; Y schal telle to thee that, that Y siy.
Îți voi arăta, ascultă-mă; și ceea ce am văzut voi vesti.
18 Wise men knoulechen, and hiden not her fadris.
Ceea ce înțelepții au istorisit de la părinții lor și nu au ascuns;
19 To whiche aloone the erthe is youun, and an alien schal not passe bi hem.
Cărora lor singuri pământul le-a fost dat și niciun străin nu a trecut printre ei.
20 A wickid man is proud in alle hise daies; and the noumbre of hise yeeris and of his tirauntrie is vncerteyn.
Cel stricat se tăvălește în durere toate zilele sale și numărul anilor este ascuns opresorului.
21 The sown of drede is euere in hise eeris, and whanne pees is, he supposith euere tresouns.
Un zgomot înspăimântător este în urechile lui, în prosperitate distrugătorul va veni peste el.
22 He bileueth not that he may turne ayen fro derknessis to liyt; and biholdith aboute on ech side a swerd.
El nu crede că se va reîntoarce din întuneric și este așteptat de sabie.
23 Whanne he stirith hym to seke breed, he woot, that the dai of derknessis is maad redi in his hond.
El rătăcește departe pentru pâine, spunând: Unde este? El știe că ziua întunericului este gata la îndemâna lui.
24 Tribulacioun schal make hym aferd, and angwisch schal cumpas hym, as a kyng which is maad redi to batel.
Necaz și chin îl vor înspăimânta; îl vor învinge ca un împărat gata de bătălie.
25 For he helde forth his hond ayens God, and he was maad strong ayens Almyyti God.
Căci își întinde mâna împotriva lui Dumnezeu și se întărește împotriva celui Atotputernic.
26 He ran with neck reisid ayens God, and he was armed with fat nol.
El aleargă peste el, chiar pe gâtul lui, peste întăriturile groase ale scuturilor lui;
27 Fatnesse, that is, pride `comyng forth of temporal aboundaunce, hilide his face, `that is, the knowyng of vndurstondyng, and outward fatnesse hangith doun of his sidis.
Deoarece își acoperă fața cu grăsimea lui și face cute de grăsime pe coapsele lui.
28 He schal dwelle in desolat citees, and in deseert, `ethir forsakun, housis, that ben turned in to biriels.
Și locuiește în cetăți pustii și în case pe care nimeni nu le locuiește, care sunt gata să devină mormane [de pietre].
29 He schal not be maad riche, nether his catel schal dwelle stidefastli; nether he schal sende his roote in the erthe,
El nu va fi bogat, nici averea sa nu va rămâne, nici nu va prelungi desăvârșirea ei pe pământ.
30 nether he schal go awei fro derknessis. Flawme schal make drie hise braunchis, and he schal be takun a wey bi the spirit of his mouth.
Nu se va depărta de întuneric; flacăra va usca ramurile sale și prin răsuflarea gurii sale se va duce el.
31 Bileue he not veynli disseyued bi errour, that he schal be ayenbouyt bi ony prijs.
Să nu se încreadă cel înșelat în deșertăciune, fiindcă deșertăciunea va fi recompensa lui.
32 Bifor that hise daies ben fillid, he schal perische, and hise hondis schulen wexe drye;
Ea se va împlini înaintea timpului său și ramura lui nu va fi verde.
33 he schal be hirt as a vyne in the firste flour of his grape, and as an olyue tre castinge awei his flour.
Își va scutura strugurele necopt precum vița și își va lepăda floarea precum măslinul.
34 For the gaderyng togidere of an ipocrite is bareyn, and fier schal deuoure the tabernaclis of hem, that taken yiftis wilfuli.
Căci adunarea fățarnicilor va fi pustiită și focul va mistui corturile mituirii.
35 He conseyuede sorewe, and childide wickidnesse, and his wombe makith redi tretcheries.
Ei concep ticăloșie și aduc deșertăciune și pântecele lor pregătește înșelăciune.
