Job 12
1 Sotheli Joob answeride, and seide,
Și Iov a răspuns și a zis:
2 Therfor ben ye men aloone, that wisdom dwelle with you?
Fără îndoială că voi sunteți poporul și înțelepciunea va muri odată cu voi.
3 And to me is an herte, as and to you, and Y am not lowere than ye; for who knowith not these thingis, whiche ye knowen?
Dar eu am înțelegere la fel ca voi; nu vă sunt inferior; da, cine nu știe lucruri ca acestea?
4 He that is scorned of his frend, as Y am, schal inwardli clepe God, and God schal here hym; for the symplenesse of a iust man is scorned.
Sunt ca unul batjocorit de aproapele său, care cheamă pe Dumnezeu și el îi răspunde, cel drept și integru este de râs în batjocură.
5 A laumpe is dispisid at the thouytis of riche men, and the laumpe is maad redi to a tyme ordeyned.
Cel ce este gata să alunece cu picioarele sale este ca o lampă disprețuită în gândul celui ce este în tihnă.
6 The tabernaclis of robberis ben plenteuouse, `ether ful of goodis; and boldli thei terren God to wraththe, whanne he hath youe alle thingis in to her hondis.
Corturile jefuitorilor prosperă și cei ce provoacă pe Dumnezeu sunt în siguranță, în a căror mână Dumnezeu aduce din abundență.
7 No wondur, ax thou beestis, and tho schulen teche thee; and axe thou volatilis of the eir, and tho schulen schewe to thee.
Dar întreabă acum fiarele și ele te vor învăța; și păsările cerului și ele îți vor spune;
8 Speke thou to the erthe, and it schal answere thee; and the fischis of the see schulen telle tho thingis.
Sau vorbește pământului și el te va învăța, și peștii mării îți vor istorisi.
9 Who knowith not that the hond of the Lord made alle these thingis?
Cine nu știe în toate acestea că mâna DOMNULUI a lucrat aceasta?
10 In whos hond the soule is of ech lyuynge thing, and the spirit, `that is, resonable soule, of ech fleisch of man.
În a cărui mână este sufletul fiecărei viețuitoare și suflarea întregii omeniri.
11 Whether the eere demeth not wordis, and the chekis of the etere demen sauour?
Nu încearcă urechea cuvintele? Și nu gustă gura mâncarea sa?
12 Wisdom is in elde men, and prudence is in myche tyme.
Înțelepciune este la cei foarte bătrâni; și înțelegere în lungimea zilelor.
13 Wisdom and strengthe is at God; he hath counsel and vndurstondyng.
La el este înțelepciune și tărie, el are sfat și înțelegere.
14 If he distrieth, no man is that bildith; if he schittith in a man, `noon is that openith.
Iată, el dărâmă și nu poate fi construit din nou; el închide un om și nu poate fi deschidere.
15 If he holdith togidere watris, alle thingis schulen be maad drie; if he sendith out tho watris, tho schulen distrie the erthe.
Iată, el reține apele și ele seacă; de asemenea le trimite și ele răstoarnă pământul.
16 Strengthe and wisdom is at God; he knowith bothe hym that disseyueth and hym that is disseyued.
La el este tărie și înțelepciune; cel înșelat și înșelătorul sunt ai lui.
17 And he bryngith conselours in to a fonned eende, and iugis in to wondryng, ethir astonying.
El duce pe sfătuitori ca pradă și face pe judecători nebuni.
18 He vnbindith the girdil of kyngis, and girdith her reynes with a coorde.
El dezleagă legătura împăraților și încinge coapsele lor cu un brâu.
19 He ledith her prestis with out glorie, and he disseyueth the principal men, `ethir counselours;
El duce pe prinți ca pradă și răstoarnă pe cel puternic.
20 and he chaungith the lippis of sothefast men, and takith awei the doctrine of elde men.
El îndepărtează vorbirea celor de încredere și ia înțelegerea celor bătrâni.
21 He schedith out dispisyng on princes, and releeueth hem, that weren oppressid.
El varsă dispreț peste prinți și slăbește tăria celor puternici.
22 Which schewith depe thingis fro derknessis; and bryngith forth in to liyt the schadewe of deeth.
El descoperă lucruri adânci din întuneric și scoate la lumină umbra morții.
23 Which multiplieth folkis, and leesith hem, and restorith hem destried in to the hool.
El mărește națiunile și le distruge; el lărgește națiunile și le strâmtorează din nou.
24 Which chaungith the herte of princes of the puple of erthe; and disseyueth hem, that thei go in veyn out of the weie.
El ia inima mai marilor popoarelor pământului și îi face să rătăcească într-o pustie fără drum.
25 Thei schulen grope, as in derknessis, and not in liyt; and he schal make hem to erre as drunken men.
Ei bâjbâie fără lumină în întuneric și el îi face să șovăie ca un om beat.
