Ecclesiastes 10
1 Flies `that dien, leesen the swetnesse of oynement. Litil foli at a tyme is preciousere than wisdom and glorie.
Muștele moarte fac untdelemnul parfumierului să trimită o aromă împuțită; tot așa îi face o mică prostie celui însemnat pentru înțelepciune și onoare.
2 The herte of a wijs man is in his riyt side; and the herte of a fool is in his left side.
Inima unui înțelept este la dreapta lui, dar inima prostului la stânga lui.
3 But also a fool goynge in the weie, whanne he is vnwijs, gessith alle men foolis.
Da, de asemenea, când cel ce este prost umblă pe cale, îi lipsește înțelepciunea și el spune tuturor că este prost.
4 If the spirit of hym, that hath power, stieth on thee, forsake thou not thi place; for heeling schal make gretteste synnes to ceesse.
Dacă duhul stăpânului se ridică împotriva ta, nu îți părăsi locul, căci cedarea alină ofense mari.
5 An yuel is, which Y siy vndur the sunne, and goith out as bi errour fro the face of the prince; a fool set in hiy dignyte,
Este un rău pe care l-am văzut sub soare, ca pe o eroare [care] iese de la stăpân;
6 and riche men sitte bynethe.
Prostia este așezată în mare demnitate și cei bogați șed într-un loc jos.
7 I siy seruauntis on horsis, and princes as seruauntis goynge on the erthe.
Am văzut servitori pe cai și prinți umblând ca servitori pe pământ.
8 He that diggith a diche, schal falle in to it; and an eddre schal bite hym, that distrieth an hegge.
Cel ce sapă o groapă va cădea în ea; și pe oricine sparge un gard, îl va mușca un șarpe.
9 He that berith ouer stoonys, schal be turmentid in tho; and he that kittith trees, schal be woundid of tho.
Oricine îndepărtează pietre va fi rănit de ele, și cel ce despică lemne va fi în pericol prin ele.
10 If yrun is foldid ayen, and this is not as bifore, but is maad blunt, it schal be maad scharp with myche trauel; and wisdom schal sue aftir bisynesse.
Dacă fierul este tocit și el nu ascute tăișul, atunci trebuie să pună mai multă putere; dar înțelepciunea este de folos pentru a îndrepta.
11 If a serpent bitith, it bitith in silence; he that bacbitith priueli, hath no thing lesse than it.
Cu adevărat șarpele va mușca fără fermecare, și un guraliv nu este mai bun.
12 The wordis of the mouth of a wijs man is grace; and the lippis of an vnwijs man schulen caste hym doun.
Cuvintele gurii unui om înțelept sunt cu har, dar buzele unui prost îl vor înghiți.
13 The bigynnyng of hise wordis is foli; and the laste thing of his mouth is the worste errour.
Începutul cuvintelor gurii sale este prostie, și sfârșitul vorbirii sale este nebunie răutăcioasă.
14 A fool multiplieth wordis; a man noot, what was bifore hym, and who mai schewe to hym that, that schal come aftir hym?
Un prost de asemenea este plin de cuvinte, un om nu poate spune ce va fi; și ce va fi după el, cine îi poate spune?
15 The trauel of foolis shal turment hem, that kunnen not go in to the citee.
Munca prostului obosește pe fiecare dintre ei, pentru că el nu știe cum să meargă la cetate.
16 Lond, wo to thee, whos kyng is a child, and whose princes eten eerli.
Vai ție, țară, când împăratul tău este un copil și prinții tăi mănâncă dimineața!
17 Blessid is the lond, whos kyng is noble; and whose princis eten in her tyme, to susteyne the kynde, and not to waste.
Binecuvântată ești tu, țară, când împăratul tău este fiul nobililor și prinții tăi mănâncă la timpul cuvenit, pentru putere și nu pentru beție!
18 The hiynesse of housis schal be maad low in slouthis; and the hous schal droppe in the feblenesse of hondis.
Prin multă lene clădirea se degradează, și prin trândăvia mâinilor, casa se prăbușește.
19 In leiyyng thei disposen breed and wyn, that thei drynkynge ete largeli; and alle thingis obeien to monei.
Ospățul se face pentru râs și vinul înveselește, dar banii răspund la toate.
20 In thi thouyt bacbite thou not the kyng, and in the priuete of thi bed, curse thou not a riche man; for the briddis of heuene schulen bere thi vois, and he that hath pennys, schal telle the sentence.
Nu blestema pe împărat, nici chiar în gândul tău; și nu blestema pe bogat în camera ta de culcare, pentru că o pasăre a cerului va purta vocea și o înaripată va spune acest lucru.
