Acts 27
1 But as it was demed hym to schippe into Ytalie, thei bitoken Poul with othere kepers to a centurien, bi name Julius, of the cumpeny of knyytis of the emperoure.
După ce s-a hotărât să ne îmbarcăm spre Italia, au predat pe Pavel și pe alți prizonieri unui centurion numit Iulius, din trupa lui Augustan.
2 And we wenten vp in to the schip of Adrymetis, and bigunnen to seile, and weren borun aboute the placis of Asie, while Aristark of Macedonye, Tessalonycence, dwellide stille with vs.
Îmbarcându-ne pe o corabie din Adramyttium, care urma să plece spre locuri de pe coasta Asiei, am pornit pe mare, cu noi fiind Aristarchus, un macedonean din Tesalonic.
3 And in the dai suynge, we camen to Sydon; and Julius tretyde curteisli Poul, and suffride to go to frendis, and do his nedis.
A doua zi, am atins Sidonul. Iulius s-a purtat cu Pavel cu bunăvoință și i-a dat voie să se ducă la prietenii săi și să se răcorească.
4 And whanne we remouede fro thennus, we vndurseiliden to Cipre, for that wyndis weren contrarie.
Plecând de acolo, am navigat sub vântul din Cipru, pentru că vânturile erau contrare.
5 And we seiliden in the see of Silicie and Pamfilie, and camen to Listris, that is Licie.
După ce am traversat marea care se află în largul Ciliciei și al Pamfiliei, am ajuns la Myra, un oraș din Licia.
6 And there the centurien foond a schip of Alisaundre, seilinge in to Ytalie, and puttide vs ouer in to it.
Acolo, centurionul a găsit o corabie din Alexandria, care naviga spre Italia, și ne-a îmbarcat.
7 And whanne in many daies we seilden slowli, and vnnethe camen ayens Guydum, for the winde lettide vs, we seiliden to Crete, bisidis Salomona.
După ce am navigat încet multe zile și am ajuns cu greu în fața Cnidului, vântul nepermițându-ne să mergem mai departe, am navigat sub vântul dinspre Creta, în fața Salmonei.
8 And vnnethe we seilden bisidis, and camen into a place, that is clepid of good hauen, to whom the cite Tessala was niy.
Navigând cu greu de-a lungul ei, am ajuns la un loc numit Fair Havens, lângă orașul Lasea.
9 And whanne miche time was passid, and whanne seiling thanne was not sikir, for that fasting was passid, Poul coumfortide hem,
După ce trecuse mult timp și călătoria era deja periculoasă, pentru că trecuse deja Postul Mare, Pavel i-a sfătuit
10 and seide to hem, Men, Y se that seiling bigynneth to be with wrong and myche harm, not oonli of charge and of the schip, but also of oure lyues.
și le-a zis: “Domnilor, văd că această călătorie va fi cu pagube și cu multe pierderi, nu numai a încărcăturii și a corăbiei, ci și a vieții noastre.”
11 But the centurien bileuede more to the gouernour, and to the lord of the schip, thanne to these thingis that weren seid of Poul.
Dar centurionul a dat mai multă atenție stăpânului și proprietarului corabiei decât la cele spuse de Pavel.
12 And whanne the hauene was not able to dwelle in wynter, ful many ordeyneden counsel to seile fro thennus, if on ony maner thei miyten come to Fenyce, to dwelle in wynter at the hauene of Crete, which biholdith to Affrik, and to Corum.
Pentru că raiul nu era potrivit pentru a ierna, cei mai mulți au sfătuit să plece pe mare de acolo, dacă prin orice mijloace puteau să ajungă la Phoenix și să ierneze acolo, care este un port din Creta, privind spre sud-vest și nord-vest.
13 And whanne the south blew, thei gessiden hem to holde purpos; and whanne thei hadden removed fro Asson, thei seiliden to Crete.
Când vântul de sud a suflat ușor, crezând că și-au atins scopul, au ridicat ancora și au navigat de-a lungul Cretei, aproape de țărm.
14 And not aftir miche, the wynde Tifonyk, that is clepid north eest, was ayens it.
Dar, nu după mult timp, un vânt furtunos a bătut dinspre țărm, care se numește Euroclydon.
15 And whanne the schip was rauyschid, and myyte not enforse ayens the wynde, whanne the schip was youun to the blowynges of the wynde, we weren borun with cours into an ile,
Când corabia a fost prinsă și nu a putut face față vântului, am cedat în fața lui și am fost împinși de-a lungul.
16 that is clepid Canda; and vnethe we miyten gete a litil boot.
Alergând sub vântul unei mici insule numite Clauda, am reușit, cu greu, să asigurăm barca.
17 And whanne this was takun vp, thei vsiden helpis, girdinge togidere the schippe; and dredden, lest thei schulden falle into sondi placis. And whanne the vessel was vndur set, so thei weren borun.
După ce au ridicat-o, au folosit cabluri pentru a ajuta la consolidarea navei. Temându-se că vor eșua pe bancurile de nisip din Syrtis, au coborât ancora de mare și astfel au fost împinși de-a lungul.
18 And for we weren throwun with strong tempest, in the dai suynge thei maden casting out.
În timp ce ne chinuiam foarte mult cu furtuna, a doua zi au început să arunce lucruri peste bord.
19 And the thridde dai with her hoondis thei castiden awei the instrumentis of the schip.
În a treia zi, au aruncat cu propriile mâini scufundările corăbiei.
20 And whanne the sunne nether the sterris weren seie bi many daies, and tempest not a litil neiyede, now al the hope of oure helthe was don awei.
Când nici soarele și nici stelele nu ne-au mai luminat timp de multe zile și nici o furtună mică nu ne apăsa, orice speranță că vom fi salvați era acum înlăturată.
21 And whanne myche fasting hadde be, thanne Poul stood in the myddil of hem, and seide, A! men, it bihofte, whanne ye herden me, not to haue take awei the schip fro Crete, and gete this wronge and casting out.
După ce au stat multă vreme fără mâncare, Pavel s-a ridicat în mijlocul lor și le-a zis: “Domnilor, trebuia să mă ascultați și să nu plecați din Creta, ca să nu vă alegeți cu această pagubă și cu această pierdere.
22 And now Y counsel you to be of good coumfort, for los of no persoone of you schal be, outakun of the schip.
Acum vă îndemn să vă înveseliți, căci nu va fi nicio pierdere de vieți omenești printre voi, ci numai a corabiei.
23 For an aungel of God, whos Y am, and to whom Y serue, stood niy to me in this niyt, and seide, Poul, drede thou not;
Căci în această noapte a stat lângă mine un înger, care aparținea Dumnezeului al cărui sunt și căruia îi slujesc,
24 it bihoueth thee to stonde bifore the emperour. And lo! God hath youun to thee alle that ben in the schip with thee.
și care mi-a spus: “Nu te teme, Paul. Trebuie să te prezinți în fața Cezarului. Iată, Dumnezeu ți-a acordat pe toți cei care navighează cu tine.”
25 For which thing, ye men, be ye of good coumfort; for Y bileue to my God, that so it schal be, as it is seid to me.
Așadar, domnilor, înveseliți-vă! Căci eu cred în Dumnezeu, că va fi așa cum mi s-a spus.
26 And it bihoueth vs to come into sum yle.
Dar trebuie să eșuăm pe o anumită insulă.”
27 But aftirward that in the fourtenthe dai the niyt cam on vs seilinge in the stony see, aboute mydniyt the schipmen supposiden sum cuntre to appere to hem.
Dar, când a venit a paisprezecea noapte, pe când eram împinși de colo-colo în Marea Adriatică, pe la miezul nopții, marinarii au bănuit că se apropiau de un țărm.
28 And thei kesten doun a plommet, and founden twenti pasis of depnesse. And aftir a litil thei weren departid fro thennus, and foundun fiftene pasis.
Au făcut sondaje și au găsit douăzeci de brațe. După puțin timp, au făcut din nou sondaje și au găsit cincisprezece brazde.
29 And thei dredden, lest we schulden haue fallun in to scharp placis; and fro the last parti of the schip thei senten foure ankeris, and desiriden that the dai hadde be come.
Temându-se că vom eșua pe un teren stâncos, au aruncat patru ancore de la pupa și au dorit să se lumineze de ziuă.
30 And whanne the schipmen souyten to fle fro the schip, whanne thei hadden sent a litil boot in to the see, vndur colour as thei schulden bigynne to stretche forth the ankeris fro the formere part of the schip,
În timp ce marinarii încercau să fugă din corabie și coborâseră barca în mare, prefăcându-se că vor arunca ancorele de la prova,
31 Poul seide to the centurien and to the knyytis, But these dwellen in the schip, ye moun not be maad saaf.
Pavel le-a spus centurionului și soldaților: “Dacă aceștia nu rămân în corabie, nu puteți fi salvați.”
32 Thanne knyytis kittiden awei the cordis of the litil boot, and suffriden it to falle awei.
Atunci soldații au tăiat frânghiile bărcii și au lăsat-o să cadă.
33 And whanne the dai was come, Poul preiede alle men to take mete, and seide, The fourtenthe dai this dai ye `abiden, and dwellen fastinge, and taken no thing.
Pe când se făcea ziuă, Pavel i-a rugat pe toți să ia ceva de mâncare, zicând: “Astăzi este a paisprezecea zi în care așteptați și postiți, fără să luați nimic.
34 Wherfor Y preie you to take mete, for youre helthe; for of noon of you the heer of the heed schal perische.
De aceea vă rog să luați ceva de mâncare, căci aceasta este pentru siguranța voastră, căci nu va pieri niciun fir de păr de pe capul niciunuia dintre voi.”
35 And whanne he hadde seid these thingis, Poul took breed, and dide thankyngis to God in the siyt of alle men; and whanne he hadde brokun, he bigan to eete.
După ce a spus acestea și a luat pâinea, a mulțumit lui Dumnezeu în fața tuturor; apoi a frânt-o și a început să mănânce.
36 And alle weren maad of betere coumfort, and thei token mete.
Atunci toți s-au înveselit și au luat și ei mâncare.
37 And we weren alle men in the schip, two hundrid seuenti and sexe.
În total, eram două sute șaptezeci și șase de suflete pe corabie.
38 And thei weren fillid with mete, and dischargiden the schip, and castiden whete in to the see.
După ce au mâncat destul, au ușurat corabia, aruncând grâul în mare.
39 And whanne the dai was comun, thei knewen no lond; and thei bihelden an hauene that hadde a watir bank, in to which thei thouyten, if thei miyten, to bringe vp the schip.
Când s-a făcut ziuă, nu au recunoscut pământul, dar au observat un anumit golf cu o plajă și au decis să încerce să conducă corabia pe ea.
40 And whanne thei hadden take vp the ankeris, thei bitoken hem to the see, and slakiden togidir the ioyntours of gouernails. And with a litil seil lift vp, bi blowyng of the wynde thei wenten to the bank.
Aruncând ancorele, le-au lăsat în mare, dezlegând în același timp frânghiile cârmei. Ridicând trincheta în direcția vântului, s-au îndreptat spre plajă.
41 And whanne we felden into a place of grauel gon al aboute with the see, thei hurtliden the schip. And whanne the formere part was fitchid, it dwellide vnmouable, and the last part was brokun of strengthe of the see.
Dar, ajungând într-un loc unde se întâlneau două mări, au eșuat nava. Prora a lovit și a rămas nemișcată, dar pupa a început să se rupă din cauza violenței valurilor.
42 And counsel of the kniytis was, to sle men that weren in warde, lest ony schulde ascape, whanne he hadde swymmed out.
Sfatul ostașilor era să ucidă pe cei prizonieri, ca să nu mai înoate niciunul dintre ei și să scape.
43 But the centurien wolde kepe Poul, and forbede it to be don. And he comaundide hem that miyte swymme, to go in to the see, and scape, and go out to the loond.
Dar centurionul, vrând să-l salveze pe Pavel, i-a oprit din planul lor și a poruncit ca cei care știau să înoate să se arunce primii peste bord, ca să se îndrepte spre uscat;
44 And thei baren summe othere on boordis, summe on tho thingis that weren of the schip. And so it was don, that alle men ascapiden to the lond.
iar ceilalți să îi urmeze, unii pe scânduri și alții pe alte lucruri din corabie. Astfel au scăpat cu toții teferi spre uscat.
