Acts 2
1 And whanne the daies of Pentecost weren fillid, alle the disciplis weren togidre in the same place.
Când a sosit ziua Cincizecimii, erau toți la un loc, deodată, în același loc.
2 And sodeynli ther was maad a sown fro heuene, as of a greet wynde comynge, and it fillide al the hous where thei saten.
Deodată s-a auzit din cer un zgomot ca un vuiet de vânt puternic, care a umplut toată casa în care stăteau.
3 And diuerse tungis as fier apperiden to hem, and it sat on ech of hem.
Au apărut limbi ca de foc și li s-au împărțit, și câte una s-a așezat pe fiecare dintre ei.
4 And alle weren fillid with the Hooli Goost, and thei bigunnen to speke diuerse langagis, as the Hooli Goost yaf to hem for to speke.
Cu toții au fost umpluți de Duhul Sfânt și au început să vorbească în alte limbi, după cum le dădea Duhul să vorbească.
5 And ther weren in Jerusalem dwellinge Jewis, religiouse men, of ech nacioun that is vndur heuene.
În Ierusalim locuiau iudei evrei, oameni evlavioși, din toate neamurile de sub cer.
6 And whanne this vois was maad, the multitude cam togidere, and thei weren astonyed in thouyt, for ech man herde hem spekinge in his langage.
Când s-a auzit acest sunet, mulțimea s-a adunat și a rămas nedumerită, pentru că fiecare îi auzea vorbind în limba lui.
7 And alle weren astonyed, and wondriden, and seiden togidere, Whether not alle these that speken ben men of Galyle,
Toți erau uimiți și se mirau, spunându-și unii altora: “Iată, oare nu sunt galileeni toți aceștia care vorbesc?
8 and hou herden we ech man his langage in which we ben borun?
Cum îi auzim, fiecare în limba sa maternă?
9 Parthi, and Medi, and Elamyte, and thei that dwellen at Mesopotami, Judee, and Capodosie, and Ponte,
Parțieni, medi, elamiți și oameni din Mesopotamia, Iudeea, Capadocia, Pont, Asia,
10 and Asie, Frigie, and Pamfilie, Egipt, and the parties of Libie, that is aboue Sirenen, and `comelingis Romayns, and Jewis,
Frigia, Pamfilia, Egipt, părțile Libiei din jurul Cirenei, vizitatori din Roma, atât evrei cât și prozeliți,
11 and proselitis, men of Crete, and of Arabie, we han herd hem spekynge in oure langagis the grete thingis of God.
cretani și arabi — noi îi auzim vorbind în limbile noastre despre lucrările mărețe ale lui Dumnezeu!”
12 And alle weren astonyed, and wondriden, `and seiden togidere, What wole this thing be?
Toți au rămas uimiți și perplecși, spunându-și unii altora: “Ce înseamnă aceasta?”
13 And othere scorneden, and seiden, For these men ben ful of must.
Alții, batjocorind, spuneau: “Sunt plini de vin nou”.
14 But Petre stood with the enleuene, and reiside vp his vois, and spak to hem, Ye Jewis, and alle that dwellen at Jerusalem, be this knowun to you, and with eris perseyue ye my wordis.
Dar Petru, stând în picioare cu cei unsprezece, a ridicat glasul și le-a zis: “Bărbați din Iudeea și voi toți cei ce locuiți la Ierusalim, să vă fie cunoscut lucrul acesta și ascultați cuvintele mele.
15 For not as ye wenen, these ben dronkun, whanne it is the thridde our of the dai;
Căci aceștia nu sunt beți, așa cum credeți voi, întrucât este abia al treilea ceas al zilei.
16 but this it is, that was seid bi the prophete Johel,
Ci iată ce s-a spus prin profetul Ioel:
17 And it schal be in the laste daies, the Lord seith, Y schal helde out my spirit on ech fleisch; and youre sones and youre douytris schulen prophesie, and youre yonge men schulen se visiouns, and youre eldris schulen dreme sweuenes.
“Așa va fi în zilele de pe urmă, zice Dumnezeu, că Îmi voi revărsa Duhul Meu peste toată făptura. Fiii și fiicele voastre vor profeți. Tinerii tăi vor avea viziuni. Bătrânii tăi vor visa vise.
18 And on my seruauntis and myn handmaidens in tho daies Y schal schede out of my spirit, and thei schulen prophecie.
Și pe robii mei și pe roabele mele în zilele acelea, Voi revărsa Duhul Meu și ei vor profeți.
19 And Y schal yyue grete wondris in heuene aboue, and signes in erthe bynethe, blood, and fier, and heete of smoke.
Voi face minuni pe cerul de sus, și semne pe pământul de dedesubt: sânge, foc și valuri de fum.
20 The sunne schal be turned in to derknessis, and the moone in to blood, bifor that the greet and the opyn dai of the Lord come.
Soarele se va preface în întuneric, și luna în sânge, înainte ca ziua cea mare și glorioasă a Domnului să vină.
21 And it schal be, ech man which euere schal clepe to help the name of the Lord, schal be saaf.
Oricine va invoca Numele Domnului va fi mântuit.
22 Ye men of Israel, here ye these wordis. Jhesu of Nazareth, a man preued of God bifor you bi vertues, and wondris, and tokenes, which God dide bi hym in the myddil of you,
“Bărbați ai lui Israel, ascultați aceste cuvinte! Pe Isus din Nazaret, un om aprobat de Dumnezeu pentru voi prin fapte puternice, minuni și semne pe care Dumnezeu le-a făcut prin el printre voi, după cum știți voi înșivă,
23 as ye witen, ye turmentiden, and killiden hym bi the hoondis of wyckid men, bi counseil determyned and bitakun bi the forknouwyng of God.
pe El, care a fost predat prin sfatul hotărât și prin știința mai dinainte a lui Dumnezeu, L-ați prins prin mâna unor oameni fără de lege, L-ați răstignit și L-ați ucis;
24 Whom God reiside, whanne sorewis of helle weren vnboundun, bi that that it was impossible that he were holdun of it.
pe care Dumnezeu L-a înviat, eliberându-L de agonia morții, pentru că nu era cu putință ca El să fie ținut de ea.
25 For Dauid seith of hym, Y saiy afer the Lord bifore me euermore, for he is on my riythalf, that Y be not mouyd.
Căci David spune despre El: “Nu este posibil să fi fost învins de Dumnezeu, pentru că nu era cu putință să fie învins, 'Îl vedeam pe Domnul mereu înaintea feței mele, Căci El este la dreapta mea, ca să nu mă clatin.
26 For this thing myn herte ioiede, and my tunge made ful out ioye, and more ouere my fleisch schal reste in hope.
De aceea inima mea s-a bucurat și limba mea s-a veselit. Mai mult, și carnea mea va locui în speranță,
27 For thou schalt not leeue my soule in helle, nethir thou schalt yiue thin hooli to se corrupcioun. (Hadēs g86)
pentru că nu vei lăsa sufletul meu în Locuința morților, nici nu vei permite ca Sfântul tău să vadă putreziciunea. (Hadēs g86)
28 Thou hast maad knowun to me the weies of lijf, thou schalt fille me in myrthe with thi face.
Tu mi-ai făcut cunoscute căile vieții. Mă vei umple de bucurie cu prezența ta.
29 Britheren, be it leueful boldli to seie to you of the patriark Dauid, for he is deed and biried, and his sepulcre is among vs in to this dai.
“Fraților, pot să vă spun, în mod liber, despre patriarhul David, că a murit și a fost îngropat, iar mormântul lui este la noi până în ziua de azi.
30 Therfore whanne he was a prophete, and wiste, that with a greet ooth God hadde sworn to hym, that of the fruyt of his leende schulde oon sitte on his seete,
De aceea, fiind profet și știind că Dumnezeu îi jurase cu jurământ că din rodul trupului său, după trup, va ridica pe Hristos ca să șadă pe tronul său,
31 he seynge afer spak of the resurreccioun of Crist, for nether he was left in helle, nether his fleisch saiy corrupcioun. (Hadēs g86)
el, prevăzând acest lucru, a vorbit despre învierea lui Hristos, că sufletul lui nu a rămas în Hades și că trupul lui nu a văzut putrezirea. (Hadēs g86)
32 God reiside this Jhesu, to whom we alle ben witnessis.
Acest Isus pe care Dumnezeu l-a înviat, despre care noi toți suntem martori.
33 Therfor he was enhaunsid bi the riythoond of God, and thorouy the biheest of the Hooli Goost that he took of the fadir, he schedde out this spirit, that ye seen and heren.
De aceea, fiind înălțat la dreapta lui Dumnezeu și primind de la Tatăl făgăduința Duhului Sfânt, a revărsat ceea ce vedeți și auziți acum.
34 For Dauid stiede not in to heuene; but he seith, The Lord seide to my Lord,
Căci David nu s-a înălțat la ceruri, ci el însuși spune, 'Domnul a zis Domnului meu: “Șezi la dreapta Mea.
35 Sitte thou on my riyt half, til Y putte thin enemyes a stool of thi feet.
până când voi face din vrăjmașii tăi un tăpșan pentru picioarele tale.”
36 Therfor moost certeynli wite al the hous of Israel, that God made hym bothe Lord and Crist, this Jhesu, whom ye crucefieden.
“Să știe deci toată casa lui Israel că Dumnezeu a făcut Domn și Hristos pe acest Isus pe care voi L-ați răstignit.”
37 Whanne thei herden these thingis, thei weren compunct in herte; and thei seiden to Petre and othere apostlis, Britheren, what schulen we do?
Auzind acestea, s-au cutremurat și au zis lui Petru și celorlalți apostoli: “Fraților, ce să facem?”
38 And Petre seide to hem, Do ye penaunce, and eche of you be baptisid in the name of Jhesu Crist, in to remissioun of youre synnes; and ye schulen take the yifte of the Hooli Goost.
Petru le-a zis: “Pocăiți-vă și fiecare dintre voi să fie botezat în numele lui Isus Hristos, pentru iertarea păcatelor, și veți primi darul Duhului Sfânt.
39 For the biheest is to you, and to youre sones, and to alle that ben fer, which euer oure Lord God hath clepid.
Căci făgăduința este pentru voi și pentru copiii voștri și pentru toți cei de departe, pentru toți cei pe care îi va chema la sine Domnul Dumnezeul nostru.”
40 Also with othere wordis ful many he witnesside to hem, and monestide hem, and seide, Be ye sauyd fro this schrewid generacioun.
Cu multe alte cuvinte a dat mărturie și i-a îndemnat, zicând: “Salvați-vă de acest neam strâmb!”.
41 Thanne thei that resseyueden his word weren baptisid, and in that dai soulis weren encreesid, aboute thre thousinde;
Și cei ce au primit cu bucurie cuvântul Lui au fost botezați. În ziua aceea s-au adăugat în jur de trei mii de suflete.
42 and weren lastynge stabli in the teching of the apostlis, and in comynyng of the breking of breed, in preieris.
Ei stăruiau cu stăruință în învățătura apostolilor și în părtășia cu ei, în frângerea pâinii și în rugăciune.
43 And drede was maad to ech man. And many wondris and signes weren don bi the apostlis in Jerusalem, and greet drede was in alle.
Înfricoșarea a cuprins fiecare suflet, și multe minuni și semne se făceau prin apostoli.
44 And alle that bileueden weren togidre, and hadden alle thingis comyn.
Toți cei care credeau erau împreună și aveau toate lucrurile în comun.
45 Thei selden possessiouns and catel, and departiden tho thingis to alle men, as it was nede to ech.
Își vindeau averile și bunurile și le împărțeau la toți, după cum avea cineva nevoie.
46 And ech dai thei dwelliden stabli with o wille in the temple, and braken breed aboute housis, and token mete with ful out ioye and symplenesse of herte,
Zi de zi, stăruind cu stăruință și de comun acord în templu și frângând pâinea acasă, își luau hrana cu bucurie și cu inimă curată,
47 and herieden togidere God, and hadden grace to al the folk. And the Lord encreside hem that weren maad saaf, ech dai in to the same thing.
lăudând pe Dumnezeu și având parte de bunăvoința întregului popor. Domnul adăuga zi de zi la adunare pe cei care erau salvați.
