< 1 Corinthians 10 >

1 Now I would not have you ignorant, brothers, that our fathers were all under the cloud, and all passed through the sea;
Mai mult, fraților, nu vă voiesc neștiutori, că toți părinții noștri au fost sub nor, și toți au trecut prin mare;
2 and were all baptized into Moses in the cloud and in the sea;
Și toți au fost botezați la Moise în nor și în mare;
3 and all ate the same spiritual food;
Și toți au mâncat aceeași mâncare spirituală,
4 and all drank the same spiritual drink. For they drank of a spiritual rock that followed them, and the rock was Christ.
Și toți au băut aceeași băutură spirituală, fiindcă au băut din acea Stâncă spirituală ce îi urma; și acea Stâncă era Cristos.
5 However with most of them, God was not well pleased, for they were overthrown in the wilderness.
Dar în cei mai mulți dintre ei Dumnezeu nu și-a găsit plăcerea, fiindcă au fost doborâți în pustie.
6 Now these things were our examples, to the intent we should not lust after evil things as they also lusted.
Și acestea au fost exemplele noastre, pentru ca noi să nu poftim după lucruri rele, așa cum și aceia au poftit.
7 Don’t be idolaters, as some of them were. As it is written, “The people sat down to eat and drink, and rose up to play.”
Nici nu fiți idolatri ca unii dintre ei; așa cum este scris: Poporul a șezut să mănânce și să bea și s-au sculat să joace.
8 Let’s not commit sexual immorality, as some of them committed, and in one day twenty-three thousand fell.
Nici să nu curvim, așa cum unii dintre ei au curvit și au căzut într-o [singură] zi douăzeci și trei de mii.
9 Let’s not test Christ, as some of them tested, and perished by the serpents.
Nici să nu ispitim pe Cristos, după cum unii dintre ei l-au ispitit și au fost nimiciți de șerpi.
10 Don’t grumble, as some of them also grumbled, and perished by the destroyer.
Nici nu cârtiți, după cum au cârtit unii dintre ei și au fost nimiciți de nimicitorul.
11 Now all these things happened to them by way of example, and they were written for our admonition, on whom the ends of the ages have come. (aiōn g165)
Și toate acestea li s-au întâmplat ca să fie exemple; și sunt scrise pentru avertizarea noastră, peste care au ajuns sfârșiturile lumii. (aiōn g165)
12 Therefore let him who thinks he stands be careful that he doesn’t fall.
De aceea cel ce gândește că stă în picioare să ia seama ca nu cumva să cadă.
13 No temptation has taken you except what is common to man. God is faithful, who will not allow you to be tempted above what you are able, but will with the temptation also make the way of escape, that you may be able to endure it.
Nu v-a luat nicio ispită, decât ceva obișnuit omului; dar credincios este Dumnezeu care nu va permite să fiți ispitiți peste ce sunteți în stare, ci împreună cu ispita va face și o cale de scăpare, ca voi să fiți în stare să o purtați.
14 Therefore, my beloved, flee from idolatry.
De aceea, preaiubiții mei, fugiți de idolatrie.
15 I speak as to wise men. Judge what I say.
Vorbesc ca unor oameni înțelepți; judecați voi ce spun.
16 The cup of blessing which we bless, isn’t it a sharing of the blood of Christ? The bread which we break, isn’t it a sharing of the body of Christ?
Paharul binecuvântării, pe care îl binecuvântăm, nu este el comuniunea sângelui lui Cristos? Pâinea, pe care o frângem, nu este comuniunea trupului lui Cristos?
17 Because there is one loaf of bread, we, who are many, are one body; for we all partake of the one loaf of bread.
Pentru că noi, fiind mulți, suntem o singură pâine, un singur trup, fiindcă toți suntem părtași din acea singură pâine.
18 Consider Israel according to the flesh. Don’t those who eat the sacrifices participate in the altar?
Uitați-vă la Israelul conform cărnii; nu sunt cei ce mănâncă sacrificiile părtași ai altarului?
19 What am I saying then? That a thing sacrificed to idols is anything, or that an idol is anything?
Atunci ce spun? Că idolul este ceva, sau ceea ce este sacrificat idolilor este ceva?
20 But I say that the things which the Gentiles sacrifice, they sacrifice to demons and not to God, and I don’t desire that you would have fellowship with demons.
Dar spun că lucrurile pe care neamurile le sacrifică, le sacrifică dracilor și nu lui Dumnezeu, și eu nu voiesc să aveți părtășie cu dracii.
21 You can’t both drink the cup of the Lord and the cup of demons. You can’t both partake of the table of the Lord and of the table of demons.
Nu puteți bea paharul Domnului și paharul dracilor; nu puteți fi părtași ai mesei Domnului și ai mesei dracilor.
22 Or do we provoke the Lord to jealousy? Are we stronger than he?
Îl provocăm pe Domnul la gelozie? Suntem mai tari decât el?
23 “All things are lawful for me,” but not all things are profitable. “All things are lawful for me,” but not all things build up.
Toate îmi sunt legiuite, dar nu toate sunt de folos. Toate îmi sunt legiuite, dar nu toate edifică.
24 Let no one seek his own, but each one his neighbor’s good.
Nimeni să nu caute folosul lui, ci fiecare pe al celuilalt.
25 Whatever is sold in the butcher shop, eat, asking no question for the sake of conscience,
Orice se vinde în măcelărie, mâncați, necercetând nimic din cauza conștiinței.
26 for “the earth is the Lord’s, and its fullness.”
Fiindcă al Domnului este pământul și plinătatea lui.
27 But if one of those who don’t believe invites you to a meal, and you are inclined to go, eat whatever is set before you, asking no questions for the sake of conscience.
Și dacă cineva dintre cei ce nu cred vă invită și doriți să mergeți, mâncați orice vă este pus înainte, necercetând nimic din cauza conștiinței.
28 But if anyone says to you, “This was offered to idols,” don’t eat it for the sake of the one who told you, and for the sake of conscience. For “the earth is the Lord’s, with all its fullness.”
Dar dacă cineva vă spune: Aceasta este sacrificată idolilor, nu mâncați pentru cel ce v-a înștiințat și pentru conștiință, fiindcă al Domnului este pământul și plinătatea lui,
29 Conscience, I say, not your own, but the other’s conscience. For why is my liberty judged by another conscience?
Dar conștiința, spun eu, nu a ta, ci a celuilalt; fiindcă de ce să fie judecată libertatea mea de conștiința altuia?
30 If I partake with thankfulness, why am I denounced for something I give thanks for?
Iar dacă eu prin har sunt părtaș, de ce să fiu vorbit de rău pentru aceea pentru care aduc mulțumiri?
31 Whether therefore you eat or drink, or whatever you do, do all to the glory of God.
De aceea fie că mâncați, fie că beți, fie că faceți altceva, faceți toate pentru gloria lui Dumnezeu.
32 Give no occasion for stumbling, whether to Jews, to Greeks, or to the assembly of God;
Nu fiți poticnire nici iudeilor, nici neamurilor, nici bisericii lui Dumnezeu;
33 even as I also please all men in all things, not seeking my own profit, but the profit of the many, that they may be saved.
Așa cum eu plac tuturor în toate, necăutând folosul meu, ci pe al celor mulți, ca să fie salvați.

< 1 Corinthians 10 >