Psalms 94
1 O LORD God, to whom vengeance belongeth; O God, to whom vengeance belongeth, show thyself.
DOAMNE Dumnezeu, căruia răzbunarea îi aparține; Dumnezeule, căruia răzbunarea îi aparține, arată-te.
2 Lift up thyself, thou judge of the earth: render a reward to the proud.
Înalță-te, tu judecător al pământului, întoarce o răsplată celui mândru.
3 LORD, how long shall the wicked, how long shall the wicked triumph?
DOAMNE, până când cei răi, până când cei stricați vor triumfa?
4 [How long] shall they utter [and] speak hard things? [and] all the workers of iniquity boast themselves?
Până când vor rosti și vor vorbi lucruri grele? Și toți lucrătorii nelegiuirii se vor făli?
5 They break in pieces thy people, O LORD, and afflict thy heritage.
Ei rup în bucăți poporul tău, DOAMNE, și nenorocesc moștenirea ta.
6 They slay the widow and the stranger, and murder the fatherless.
Ei ucid văduva și străinul și ucid pe cei fără tată.
7 Yet they say, The LORD will not see, neither will the God of Jacob regard [it].
Totuși ei spun: DOMNUL nu va vedea, nici Dumnezeul lui Iacob nu va lua aminte.
8 Understand, ye brutish among the people: and [ye] fools, when will ye be wise?
Înțelegeți, voi neghiobilor printre oameni și proștilor, când veți fi înțelepți?
9 He that planted the ear, shall he not hear? he that formed the eye, shall he not see?
Cel ce a sădit urechea, nu va auzi? Cel ce a format ochiul, nu va vedea?
10 He that chastiseth the heathen, shall he not correct? he that teacheth man knowledge, [shall he not know]?
Cel ce pedepsește păgânii, nu va corecta? Cel ce învață pe om cunoaștere, nu va cunoaște?
11 The LORD knoweth the thoughts of man, that they [are] vanity.
DOMNUL cunoaște gândurile omului, că ele sunt deșertăciune.
12 Blessed [is] the man whom thou chastenest, O LORD, and teachest him out of thy law;
Binecuvântat este omul pe care tu îl disciplinezi, DOAMNE, și îl înveți din legea ta;
13 That thou mayest give him rest from the days of adversity, until the pit be digged for the wicked.
Ca să îi dai odihnă de la zilele de restriște, până ce groapa va fi săpată pentru cel stricat.
14 For the LORD will not cast off his people, neither will he forsake his inheritance.
Căci DOMNUL nu va lepăda pe poporul său, nici nu va părăsi moștenirea sa.
15 But judgment shall return to righteousness: and all the upright in heart shall follow it.
Ci judecată se va întoarce la dreptate și toți cei integri în inimă o vor urma.
16 Who will rise up for me against the evil-doers? [or] who will stand up for me against the workers of iniquity?
Cine se va ridica pentru mine împotriva făcătorilor de rău? Sau cine va sta în picioare pentru mine împotriva lucrătorilor nelegiuirii?
17 Unless the LORD [had been] my help, my soul had almost dwelt in silence.
De nu ar fi fost DOMNUL ajutorul meu, sufletul meu aproape că ar fi locuit în tăcere.
18 When I said, My foot slippeth; thy mercy, O LORD, held me up.
Când am spus: Piciorul meu alunecă; mila ta, DOAMNE, m-a susținut.
19 In the multitude of my thoughts within me, thy comforts delight my soul.
În mulțimea gândurilor mele dinăuntrul meu, mângâierile tale îmi desfată sufletul.
20 Shall the throne of iniquity have fellowship with thee, which frameth mischief by a law?
Va avea tronul nelegiuirii părtășie cu tine, care urzește ticăloșie printr-o lege?
21 They assemble themselves against the soul of the righteous, and condemn the innocent blood.
Ei se adună împreună împotriva sufletului celui drept și condamnă sângele nevinovat.
22 But the LORD is my defense; and my God [is] the rock of my refuge.
Dar DOMNUL este apărarea mea; și Dumnezeul meu este stânca locului meu de scăpare.
23 And he will bring upon them their own iniquity, and will cut them off in their own wickedness; [yes], the LORD our God will cut them off.
Și el va aduce peste ei propria lor nelegiuire și îi va stârpi în propria lor stricăciune; da, DOMNUL Dumnezeul nostru îi va stârpi.
