< Psalms 78 >
1 Maschil of Asaph. Give ear, O my people, [to] my law: incline your ear to the words of my mouth.
Maschil al lui Asaf. Deschide urechea, poporul meu, la legea mea, aplecați-vă urechile la cuvintele gurii mele.
2 I will open my mouth in a parable: I will utter dark sayings of old:
Îmi voi deschide gura în parabolă, voi rosti vorbe adânci din vechime,
3 Which we have heard and known, and our fathers have told us.
Pe care noi le-am auzit și le-am cunoscut și pe care părinții noștri ni le-au spus.
4 We will not hide [them] from their children, showing to the generation to come the praises of the LORD, and his strength, and his wonderful works that he hath done.
Nu le vom ascunde de copiii lor, arătând generației care vine laudele DOMNULUI și puterea lui și lucrările lui minunate pe care le-a făcut.
5 For he established a testimony in Jacob, and appointed a law in Israel, which he commanded our fathers, that they should make them known to their children:
Fiindcă el a întemeiat o mărturie în Iacob și a rânduit o lege în Israel, pe care a poruncit-o părinților noștri, ca ei să le vestească copiilor lor,
6 That the generation to come might know [them], [even] the children [who] should be born; [who] should arise and declare [them] to their children:
Ca generația care vine să le cunoască, chiar copiii care se vor naște; ei se vor ridica și le vor vesti copiilor lor,
7 That they might set their hope in God, and not forget the works of God, but keep his commandments:
Ca ei să își pună speranța în Dumnezeu și să nu uite lucrările lui Dumnezeu, ci să țină poruncile lui,
8 And might not be as their fathers, a stubborn and rebellious generation; a generation [that] set not their heart aright, and whose spirit was not steadfast with God.
Și să nu fie ca părinții lor, o generație încăpățânată și răzvrătită, o generație care nu și-a îndreptat inima și al cărei duh nu a fost neclintit cu Dumnezeu.
9 The children of Ephraim, [being] armed, [and] carrying bows, turned back in the day of battle.
Copiii lui Efraim, înarmați și purtând arcuri, au dat înapoi în ziua bătăliei.
10 They kept not the covenant of God, and refused to walk in his law;
Nu au ținut legământul lui Dumnezeu și au refuzat să umble în legea lui;
11 And forgot his works, and his wonders that he had shown them.
Și au uitat lucrările lui și minunile lui pe care li le-a arătat.
12 Marvelous things did he in the sight of their fathers, in the land of Egypt, [in] the field of Zoan.
Lucruri minunate a făcut el înaintea părinților lor, în țara Egiptului, în câmpia Țoanului.
13 He divided the sea, and caused them to pass through; and he made the waters to stand as a heap.
A despărțit marea și i-a făcut să treacă prin ea; și a făcut apele să stea ca o movilă.
14 In the day-time also he led them with a cloud, and all the night with a light of fire.
De asemenea în timpul zilei i-a condus cu un nor și toată noaptea cu o lumină a focului.
15 He cleaved the rocks in the wilderness, and gave [them] drink as [out of] the great depths.
A despicat stâncile în pustie și le-a dat să bea ca din marile adâncuri.
16 He brought streams also out of the rock, and caused waters to run down like rivers.
De asemenea a scos izvoare din stâncă și a făcut apele să curgă asemenea râurilor.
17 And they sinned yet more against him by provoking the Most High in the wilderness.
Iar ei au păcătuit încă și mai mult împotriva lui, provocându-l pe cel Preaînalt în pustie.
18 And they tempted God in their heart by asking food for their desire.
Și au ispitit pe Dumnezeu în inima lor, cerând carne pentru pofta lor.
19 Yes, they spoke against God; they said, Can God furnish a table in the wilderness?
Da, au vorbit împotriva lui Dumnezeu, au spus: Poate să întindă Dumnezeu o masă în pustie?
20 Behold, he smote the rock, that the waters gushed out, and the streams overflowed; can he give bread also? can he provide flesh for his people?
Iată, el a lovit stânca, astfel că apele au țâșnit și izvoarele au inundat; poate el să dea și pâine? Poate face rost de carne pentru poporul său?
21 Therefore the LORD heard [this], and was wroth: so a fire was kindled against Jacob, and anger also came up against Israel;
De aceea DOMNUL a auzit și s-a înfuriat, așa că un foc a fost aprins împotriva lui Iacob și mânie de asemenea s-a ridicat împotriva lui Israel,
22 Because they believed not in God, and trusted not in his salvation:
Deoarece nu au crezut în Dumnezeu și nu s-au încrezut în salvarea lui,
23 Though he had commanded the clouds from above, and opened the doors of heaven,
Deși a poruncit norilor de deasupra și a deschis ușile cerului,
24 And had rained down manna upon them to eat, and had given them of the corn of heaven.
Și a plouat mană peste ei, pentru a mânca și le-a dat din grânele cerului.
25 Man ate angels' food: he sent them food to the full.
Omul a mâncat mâncarea îngerilor, le-a trimis mâncare pe săturate.
26 He caused an east wind to blow in the heaven: and by his power he brought in the south wind.
El a făcut ca un vânt de est să bată în cer și prin puterea lui a adus vântul de sud.
27 He rained flesh also upon them as dust, and feathered fowls like as the sand of the sea:
De asemenea el a plouat carne peste ei ca țărâna și păsări cu pene ca nisipul mării.
28 And he let [it] fall in the midst of their camp, around their habitations.
Și le-a lăsat să cadă în mijlocul taberei lor, în jurul locuințelor lor.
29 So they ate, and were well filled: for he gave them their own desire;
Așa că au mâncat și au fost bine săturați, căci le-a dat după propria lor poftă;
30 They were not estranged from their desire: but while their meat [was] yet in their mouths,
Nu s-au abătut de la pofta lor. Dar pe când le era mâncarea încă în gură,
31 The wrath of God came upon them, and slew the fattest of them, and smote down the chosen [men] of Israel.
Furia lui Dumnezeu a venit peste ei și a ucis pe cei mai grași dintre ei și a doborât pe cei aleși ai lui Israel.
32 For all this they sinned still, and believed not for his wondrous works.
Totuși au mai păcătuit și nu au crezut, în ciuda lucrărilor lui minunate.
33 Therefore their days did he consume in vanity, and their years in trouble.
De aceea a mistuit zilele lor în deșertăciune și anii lor în tulburare.
34 When he slew them, then they sought him: and they returned and inquired early after God.
Când i-a ucis, atunci l-au căutat și s-au întors și l-au căutat devreme pe Dumnezeu.
35 And they remembered that God [was] their rock, and the high God their redeemer.
Și și-au amintit că Dumnezeu era stânca lor și Dumnezeul cel Preaînalt, răscumpărătorul lor.
36 Nevertheless they flattered him with their mouth, and they lied to him with their tongues.
Cu toate acestea l-au lingușit cu gura lor și l-au mințit cu limbile lor.
37 For their heart was not right with him, neither were they steadfast in his covenant.
Pentru că inima lor nu era dreaptă cu el, nici nu au fost neclintiți în legământul lui.
38 But he, [being] full of compassion, forgave [their] iniquity, and destroyed [them] not: yes, many a time he turned his anger away, and did not stir up all his wrath.
Dar el, fiind plin de compasiune, le-a iertat nelegiuirea și nu i-a nimicit, da, de multe ori și-a întors mânia și nu și-a stârnit toată furia.
39 For he remembered that they [were but] flesh; a wind that passeth away, and cometh not again.
Căci și-a amintit că erau doar carne; un vânt care trece și nu se mai întoarce.
40 How oft did they provoke him in the wilderness, [and] grieve him in the desert!
Cât de des l-au provocat în pustie și l-au mâhnit în pustietate.
41 Yes, they turned back and tempted God, and limited the Holy One of Israel.
Da, s-au întors înapoi și au ispitit pe Dumnezeu și au limitat pe Sfântul lui Israel.
42 They remembered not his hand, [nor] the day when he delivered them from the enemy.
Nu și-au amintit de mâna lui, nici ziua când i-a eliberat de dușman.
43 How he had wrought his signs in Egypt, and his wonders in the field of Zoan:
Cum a făcut semnele lui în Egipt și minunile lui în câmpia Țoanului.
44 And had turned their rivers into blood; and their floods, that they could not drink.
Și a prefăcut râurile lor în sânge; și potopurile lor, ca să nu le poată bea.
45 He sent divers sorts of flies among them, which devoured them; and frogs, which destroyed them.
A trimis diferite feluri de muște printre ei, care i-au mâncat; și broaște, care i-au nimicit.
46 He gave also their increase to the caterpillar, and their labor to the locust.
El a dat averea lor omidei și munca lor lăcustei.
47 He destroyed their vines with hail, and their sycamore trees with frost.
Le-a distrus viile cu grindină și sicomorii lor cu brumă.
48 He gave up their cattle also to the hail, and their flocks to hot thunderbolts.
De asemenea pe vitele lor le-a dat grindinei și turmele lor trăsnetelor încinse.
49 He cast upon them the fierceness of his anger, wrath, and indignation, and trouble, by sending evil angels [among them].
A aruncat asupra lor înverșunarea mâniei sale, furie și indignare și tulburare, trimițând îngeri răi printre ei.
50 He made a way to his anger; he spared not their soul from death, but gave their life over to the pestilence;
A deschis o cale mâniei sale, nu a cruțat sufletul lor de la moarte, ci a dat viața lor ciumei.
51 And smote all the first-born in Egypt; the chief of [their] strength in the tabernacles of Ham:
Și a lovit pe toți întâii născuți în Egipt; măreția puterii lor în corturile lui Ham.
52 But made his own people to go forth like sheep, and guided them in the wilderness like a flock.
Dar pe poporul său l-a făcut să meargă înainte, ca oile, și i-a condus în pustie ca pe o turmă.
53 And he led them on safely, so that they feared not: but the sea overwhelmed their enemies.
Și i-a condus în siguranță, așa că nu s-au temut, ci marea a acoperit pe dușmanii lor.
54 And he brought them to the border of his sanctuary, [even to] this mountain, [which] his right hand had purchased.
Și i-a adus la granița sanctuarului său, chiar la acest munte, pe care dreapta lui l-a cumpărat.
55 He cast out the heathen also before them, and divided them an inheritance by line, and made the tribes of Israel to dwell in their tents.
De asemenea a alungat pe păgâni dinaintea lor și le-a împărțit cu frânghia o moștenire și a făcut ca triburile lui Israel să locuiască în corturile lor.
56 Yet they tempted and provoked the most high God, and kept not his testimonies:
Totuși au ispitit și au provocat pe Dumnezeul cel preaînalt și nu au ținut mărturiile lui.
57 But turned back, and dealt unfaithfully like their fathers: they were turned aside like a deceitful bow.
Ci s-au întors înapoi și s-au purtat necredincios ca părinții lor; s-au abătut asemenea unui arc înșelător.
58 For they provoked him to anger with their high places, and moved him to jealousy with their graven images.
Fiindcă l-au provocat la mânie cu înălțimile lor și l-au împins la gelozie cu chipurile lor cioplite.
59 When God heard [this], he was wroth, and greatly abhorred Israel:
Când Dumnezeu a auzit, s-a înfuriat, și a detestat foarte mult pe Israel.
60 So that he forsook the tabernacle of Shiloh, the tent [which] he placed among men;
Așa că a părăsit tabernacolul din Șilo, cortul pe care l-a pus printre oameni.
61 And delivered his strength into captivity, and his glory into the enemy's hand.
Și i-a dat puterea în captivitate și gloria sa în mâna dușmanului.
62 He gave over his people also to the sword; and was wroth with his inheritance.
De asemenea a dat pe poporul său sabiei; și s-a înfuriat pe moștenirea sa.
63 The fire consumed their young men; and their maidens were not given to marriage.
Focul a mistuit pe tinerii lor; și tinerele lor nu au fost date în căsătorie.
64 Their priests fell by the sword; and their widows made no lamentation.
Preoții lor au căzut prin sabie; și văduvele lor nu au bocit.
65 Then the LORD awaked as one out of sleep, [and] like a mighty man that shouteth by reason of wine.
Atunci Domnul s-a trezit ca unul din somn și ca un bărbat tare ce strigă din cauza vinului.
66 And he smote his enemies in the hinder part: he put them to a perpetual reproach.
Și a lovit pe dușmanii săi în părțile dinapoi; i-a pus într-o ocară eternă.
67 Moreover he refused the tabernacle of Joseph, and chose not the tribe of Ephraim:
Mai mult, a refuzat cortul lui Iosif și nu a ales tribul lui Efraim,
68 But chose the tribe of Judah, the mount Zion which he loved.
Ci a ales tribul lui Iuda, muntele Sion pe care l-a iubit.
69 And he built his sanctuary like high [palaces], like the earth which he hath established for ever.
Și și-a construit sanctuarul asemenea palatelor înalte, ca pământul pe care l-a întemeiat pentru totdeauna.
70 He chose David also his servant, and took him from the sheep-folds:
A ales de asemenea pe David, servitorul lui, și l-a luat de la staulele oilor;
71 From following the ewes great with young he brought him to feed Jacob his people, and Israel his inheritance.
De la a urma oile care alăptau l-a adus să pască pe Iacob, poporul lui, și pe Israel, moștenirea lui.
72 So he fed them according to the integrity of his heart; and guided them by the skillfulness of his hands.
Astfel i-a păscut conform cu integritatea inimii sale și i-a condus prin iscusința mâinilor sale.