Lamentations 5
1 Remember, O LORD, what is come upon us: consider, and behold our reproach.
Amintește-ți, DOAMNE, ce a venit peste noi; ia aminte și privește ocara noastră.
2 Our inheritance is turned to strangers, our houses to aliens.
Moștenirea noastră s-a întors la străini, casele noastre la necunoscuți.
3 We are orphans and fatherless, our mothers [are] as widows.
Noi suntem orfani și fără tată, mamele noastre sunt ca văduvele.
4 We have drank our water for money; our wood is sold to us.
Noi am băut apa noastră pe bani; lemnul nostru ne este vândut nouă.
5 Our necks [are] under persecution: we labor, [and] have no rest.
Gâturile noastre sunt sub persecuție; muncim și nu avem odihnă.
6 We have given the hand [to] the Egyptians, [and to] the Assyrians, to be satisfied with bread.
Am dat mâna cu egiptenii și cu asirienii, ca să ne săturăm cu pâine.
7 Our fathers have sinned, [and are] not; and we have borne their iniquities.
Părinții noștri au păcătuit și nu mai sunt, iar noi am purtat nelegiuirile lor.
8 Servants have ruled over us: [there is] none that doth deliver [us] out of their hand.
Servitori au condus peste noi, nu este nimeni care să ne elibereze din mâna lor.
9 We procured our bread with [the peril of] our lives, because of the sword of the wilderness.
Ne câștigăm pâinea cu riscul vieților noastre din cauza sabiei pustiei.
10 Our skin was black like an oven because of the terrible famine.
Pielea noastră era neagră ca un cuptor din cauza foametei teribile.
11 They ravished the women in Zion, [and] the maids in the cities of Judah.
Ei au necinstit femeile în Sion și pe fecioarele din cetățile lui Iuda.
12 Princes were hanged by their hand: the faces of elders were not honored.
Prinți sunt spânzurați prin mâna lor; fețele bătrânilor nu au fost onorate.
13 They took the young men to grind, and the children fell under the wood.
Ei au luat pe tineri să macine și copiii au căzut sub lemne.
14 The elders have ceased from the gate, the young men from their music.
Bătrânii au încetat [să mai fie] la poartă, tinerii la muzica lor.
15 The joy of our heart hath ceased; our dance is turned into mourning.
Bucuria inimii noastre a încetat; dansul nostru este întors în jale.
16 The crown is fallen [from] our head: woe to us, that we have sinned!
Coroana a căzut de pe capul nostru; vai de noi, pentru că am păcătuit!
17 For this our heart is faint; for these [things] our eyes are dim.
Fiindcă inima noastră [este] leșinată; pentru aceste lucruri ochii noștri sunt întunecați.
18 Because of the mountain of Zion, which is desolate, the foxes walk upon it.
Din cauza muntelui Sionului, care este pustiit, vulpile se plimbă pe el.
19 Thou, O LORD, remainest for ever; thy throne from generation to generation.
Tu, DOAMNE, rămâi pentru totdeauna; tronul tău din generație în generație.
20 Why dost thou forget us for ever, [and] forsake us so long time?
Pentru ce ne uiți pentru totdeauna și ne părăsești atât de mult timp?
21 Turn thou us to thee, O LORD, and we shall be turned; renew our days as of old.
Întoarce-ne la tine, DOAMNE și ne vom întoarce; înnoiește-ne zilele ca în vechime.
22 But thou hast utterly rejected us; thou art very wroth against us.
Dar tu ne-ai respins pe deplin, te-ai înfuriat tare împotriva noastră.
