Lamentations 3
1 I [am] the man [that] hath seen affliction by the rod of his wrath.
Eu sunt omul care a văzut necaz prin nuiaua mâniei sale.
2 He hath led me, and brought [me into] darkness, but not [into] light.
El m-a condus și m-a adus în întuneric și nu în lumină.
3 Surely against me is he turned; he turneth his hand [against me] all the day.
Într-adevăr, împotriva mea s-a întors el; și-a întors mâna împotriva mea, toată ziua.
4 My flesh and my skin hath he made old; he hath broken my bones.
El a făcut carnea și pielea mea să îmbătrânească; mi-a zdrobit oasele.
5 He hath built against me, and compassed [me] with gall and labor.
El a ridicat un zid împotriva mea și m-a încercuit cu fiere și trudă.
6 He hath set me in dark places, as [they that are] dead of old.
El m-a pus în locuri întunecoase, ca pe morții din vechime.
7 He hath hedged me about, that I cannot get out: he hath made my chain heavy.
El m-a îngrădit, încât nu pot ieși; el mi-a îngreunat lanțul.
8 Also when I cry and shout, he shutteth out my prayer.
De asemenea și când plâng și strig, el îmi oprește rugăciunea.
9 He hath inclosed my ways with hewn stone, he hath made my paths crooked.
El mi-a închis căile cu pietre cioplite, mi-a strâmbat cărările.
10 He [was] to me [as] a bear lying in wait, [and as] a lion in secret places.
El a fost pentru mine ca un urs la pândă și ca un leu în locuri tainice.
11 He hath turned aside my ways, and pulled me in pieces: he hath made me desolate.
El mi-a abătut căile și m-a rupt în bucăți, el m-a pustiit.
12 He hath bent his bow, and set me as a mark for the arrow.
El și-a încordat arcul și m-a pus ca o țintă pentru săgeată.
13 He hath caused the arrows of his quiver to enter into my reins.
El a făcut ca săgețile tolbei lui să intre în rărunchii mei.
14 I was a derision to all my people; [and] their song all the day.
Am fost de râs pentru tot poporul meu și cântecul lor toată ziua.
15 He hath filled me with bitterness, he hath made me drunken with wormwood.
El m-a umplut cu amărăciuni, m-a îmbătat cu pelin.
16 He hath also broken my teeth with gravel stones, he hath covered me with ashes.
De asemenea mi-a zdrobit dinții cu pietriș, m-a acoperit cu cenușă.
17 And thou hast removed my soul far off from peace: I forgat prosperity.
Și mi-ai alungat sufletul departe de pace, am uitat prosperitatea.
18 And I said, My strength and my hope hath perished from the LORD:
Și am spus: Tăria mea și speranța mea din DOMNUL, au pierit,
19 Remembering my affliction and my misery, the wormwood and the gall.
Amintindu-mi de necazul meu și de nenorocirea mea, de pelin și de fiere.
20 My soul hath [them] still in remembrance, and is humbled in me.
Sufletul meu și le amintește încă și este umilit în mine.
21 This I recall to my mind, therefore have I hope.
De aceasta îmi amintesc, de aceea am speranță.
22 [It is of] the LORD'S mercies that we are not consumed, because his compassions fail not.
Datorită milelor DOMNULUI nu suntem mistuiți, fiindcă mângâierile lui nu se sfârșesc.
23 [They are] new every morning: great [is] thy faithfulness.
Ele sunt noi în fiecare dimineață; mare este credincioșia ta.
24 The LORD [is] my portion, saith my soul; therefore will I hope in him.
DOMNUL este partea mea, spune sufletul meu; de aceea voi spera în el.
25 The LORD [is] good to them that wait for him, to the soul [that] seeketh him.
DOMNUL este bun cu cei care îl așteaptă, cu sufletul care îl caută.
26 [It is] good that [a man] should both hope and quietly wait for the salvation of the LORD.
Este bine ca omul deopotrivă să spere și să aștepte în tăcere salvarea DOMNULUI.
27 [It is] good for a man that he should bear the yoke in his youth.
Este bine pentru om să poarte jugul în tinerețea sa.
28 He sitteth alone, and keepeth silence, because he hath borne [it] upon him.
El șade singur și tace, deoarece și l-a pus asupra lui.
29 He putteth his mouth in the dust; if there may be hope.
Își pune gura în țărână; dacă astfel poate fi speranță.
30 He giveth [his] cheek to him that smiteth him: he is filled full with reproach.
El își dă obrazul celui care îl lovește; este îndestulat cu ocară.
31 For the LORD will not cast off for ever:
Fiindcă DOMNUL nu va lepăda pentru totdeauna;
32 But though he causeth grief, yet will he have compassion according to the multitude of his mercies.
Dar deși întristează, totuși va avea mângâiere după mulțimea îndurărilor sale.
33 For he doth not afflict willingly nor grieve the children of men.
Pentru că el nu își pune inima să chinuiască, nici nu mâhnește pe copiii oamenilor.
34 To crush under his feet all the prisoners of the earth,
Zdrobirea sub picioare a tuturor prizonierilor pământului,
35 To turn aside the right of a man before the face of the most High,
Abaterea dreptului unui om înaintea feței celui Preaînalt,
36 To subvert a man in his cause, the LORD approveth not.
Domnul nu aprobă a răsturna pe om în cauza lui.
37 Who [is] he [that] saith, and it cometh to pass, [when] the LORD commandeth [it] not?
Cine este cel ce spune și se împlinește ceva, când Domnul nu poruncește aceasta?
38 Out of the mouth of the most High proceedeth not evil and good?
Nu din gura celui Preaînalt ies răul și binele?
39 Why doth a living man complain, a man for the punishment of his sins?
Pentru ce să se plângă un om care trăiește, un om pentru pedepsirea păcatelor lui?
40 Let us search and try our ways, and turn again to the LORD.
Să ne cercetăm și să ne încercăm căile noastre și să ne întoarcem la DOMNUL.
41 Let us lift up our heart with [our] hands to God in the heavens.
Să ne înălțăm inima cu mâinile noastre spre Dumnezeu în ceruri.
42 We have transgressed and have rebelled: thou hast not pardoned.
Noi am încălcat legea și ne-am răzvrătit; tu nu ai iertat.
43 Thou hast covered with anger, and persecuted us: thou hast slain, thou hast not pitied.
Tu ai acoperit cu mânie și ne-ai persecutat; ai ucis, nu ai cruțat.
44 Thou hast covered thyself with a cloud, that [our] prayer should not pass through.
Te-ai acoperit cu un nor, ca rugăciunea noastră să nu străbată la tine.
45 Thou hast made us [as] the offscouring and refuse in the midst of the people.
Ne-ai făcut precum gunoiul și mizeria în mijlocul poporului.
46 All our enemies have opened their mouths against us.
Toți dușmanii noștri și-au deschis gurile împotriva noastră.
47 Fear and a snare is come upon us, desolation and destruction.
Frica și cursa au venit peste noi, pustiirea și distrugerea.
48 My eye runneth down with rivers of water for the destruction of the daughter of my people.
Ochiului meu îi curg râuri de apă din cauza nimicirii fiicei poporului meu.
49 My eye trickleth down, and ceaseth not, without any intermission,
Ochiul meu toarnă și nu încetează, fără oprire,
50 Till the LORD shall look down, and behold from heaven.
Până când DOMNUL va privi în jos și va vedea din cer.
51 My eye affecteth my heart because of all the daughters of my city.
Ochiul meu îmi influențează inima datorită tuturor fiicelor cetății mele.
52 My enemies chased me fiercely, like a bird without cause.
Dușmanii mei m-au urmărit aprig, fără motiv, ca pe o pasăre.
53 They have cut off my life in the dungeon, and cast a stone upon me.
Mi-au stârpit viața în groapă și au aruncat o piatră peste mine.
54 Waters flowed over my head; [then] I said, I am cut off.
Apele au curs peste capul meu; atunci am spus: Sunt stârpit.
55 I called upon thy name, O LORD, out of the low dungeon.
Am chemat numele tău, DOAMNE, din groapa cea adâncă.
56 Thou hast heard my voice: hide not thy ear at my breathing, at my cry.
Tu mi-ai auzit vocea; nu îți ascunde urechea la suflarea mea, la strigătul meu.
57 Thou drewest near in the day [that] I called upon thee: thou saidst, Fear not.
Tu te-ai apropiat în ziua când eu te-am chemat; ai spus: Nu te teme.
58 O LORD, thou hast pleaded the causes of my soul; thou hast redeemed my life.
Doamne, tu ai pledat în cauzele sufletului meu; mi-ai răscumpărat viața.
59 O LORD, thou hast seen my wrong: judge thou my cause.
DOAMNE, tu ai văzut răul, ce mi s-a făcut; judecă tu cauza mea.
60 Thou hast seen all their vengeance [and] all their imaginations against me.
Ai văzut toată răzbunarea lor și toate închipuirile lor împotriva mea.
61 Thou hast heard their reproach, O LORD, [and] all their imaginations against me;
Ai auzit ocara lor, DOAMNE și închipuirile lor împotriva mea;
62 The lips of those that rose up against me, and their device against me all the day.
Buzele celor care s-au ridicat împotriva mea și planul lor împotriva mea toată ziua.
63 Behold their sitting down, and their rising up; I [am] their music.
Privește așezarea lor și ridicarea lor; eu sunt muzica lor.
64 Render to them a recompense, O LORD, according to the work of their hands.
Întoarce-le o răsplată, DOAMNE, conform cu lucrarea mâinilor lor.
65 Give them sorrow of heart, thy curse to them.
Dă-le întristare a inimii, blestemul tău asupra lor.
66 Persecute and destroy them in anger from under the heavens of the LORD.
Persecută-i și nimicește-i în mânie de sub cerurile DOMNULUI.
