< Genesis 42 >

1 Now when Jacob saw that there was grain in Egypt, Jacob said to his sons, Why do ye look one upon another?
Şi când Iacob a văzut că erau grâne în Egipt, Iacob a spus fiilor săi: De ce vă uitaţi unul la altul?
2 And he said, Behold, I have heard that there is grain in Egypt: go down there, and buy for us from there; that we may live, and not die.
Şi a spus: Iată, eu am auzit că sunt grâne în Egipt; coborâţi acolo şi cumpăraţi pentru noi de acolo; ca să trăim şi să nu murim.
3 And Joseph’s ten brethren went down to buy grain in Egypt.
Şi cei zece fraţi ai lui Iosif au coborât pentru a cumpăra grâne în Egipt.
4 But Benjamin, Joseph’s brother, Jacob sent not with his brethren; for he said, Lest perhaps harm shall befall him.
Dar pe Beniamin, fratele lui Iosif, Iacob nu l-a trimis cu fraţii săi; căci spunea el: Nu cumva să i se întâmple vreo nenorocire.
5 And the sons of Israel came to buy grain among those that came: for the famine was in the land of Canaan.
Şi fiii lui Israel au venit să cumpere grâne printre aceia ce veneau, pentru că era foamete în ţara lui Canaan.
6 And Joseph was the governor over the land, and he it was that sold to all the people of the land: and Joseph’s brethren came, and bowed themselves before him with their faces to the earth.
Şi Iosif era guvernatorul peste ţară şi el era cel ce vindea la toţi oamenii din ţară; şi fraţii lui Iosif au venit şi s-au prosternat înaintea lui cu feţele lor la pământ.
7 And Joseph saw his brethren, and he knew them, but made himself strange to them, and spoke roughly to them; and he said to them, Where do you come from? And they said, From the land of Canaan to buy food.
Şi Iosif a văzut pe fraţii săi şi i-a recunoscut, dar s-a prefăcut străin faţă de ei şi le-a vorbit aspru; şi le-a spus: De unde veniţi voi? Iar ei au spus: Din ţara lui Canaan, pentru a cumpăra mâncare.
8 And Joseph knew his brethren, but they knew not him.
Şi Iosif a recunoscut pe fraţii săi, dar ei nu l-au recunoscut.
9 And Joseph remembered the dreams which he dreamed of them, and said to them, Ye are spies; to see the nakedness of the land have ye come.
Şi Iosif şi-a amintit visele pe care le-a visat despre ei şi le-a spus: Voi sunteţi spioni; pentru a vedea goliciunea ţării aţi venit voi.
10 And they said to him, No, my lord, but to buy food have thy servants come.
Iar ei i-au spus: Nu, domnul meu, ci doar pentru a cumpăra hrană au venit servitorii tăi.
11 We are all one man’s sons; we are honest men, thy servants are no spies.
Noi suntem toţi fii ai unui singur bărbat; noi suntem bărbaţi drepţi, servitorii tăi nu sunt spioni.
12 And he said to them, No, but to see the nakedness of the land have ye come.
Şi el le-a spus: Nu, ci pentru a vedea goliciunea ţării aţi venit voi.
13 And they said, Thy servants are twelve brethren, the sons of one man in the land of Canaan; and, behold, the youngest is this day with our father, and one is not.
Iar ei au spus: Servitorii tăi sunt doisprezece fraţi, fii ai unui singur bărbat în ţara lui Canaan; şi, iată, cel mai tânăr este astăzi cu tatăl nostru, iar unul nu este.
14 And Joseph said to them, That is what I spoke to you, saying, Ye are spies:
Şi Iosif le-a spus: Aceasta este ceea ce v-am vorbit, zicând, Sunteţi spioni;
15 By this ye shall be proved: By the life of Pharaoh ye shall not go forth from here, except your youngest brother shall come here.
Prin aceasta veţi fi încercaţi: Pe viaţa lui Faraon, nu veţi pleca de aici, decât dacă cel mai tânăr frate al vostru vine aici.
16 Send one of you, and let him bring your brother, and ye shall be kept in prison, that your words may be proved, whether there is any truth in you: or else by the life of Pharaoh surely ye are spies.
Trimiteţi pe unul dintre voi şi el să aducă pe fratele vostru şi voi veţi fi ţinuţi în închisoare, ca ale voastre cuvinte să fie încercate dacă este adevăr în voi, sau altfel pe viaţa lui Faraon, cu adevărat voi sunteţi spioni.
17 And he put them all together into prison three days.
Şi i-a pus împreună sub pază trei zile.
18 And Joseph said to them the third day, This do, and live; for I fear God:
Şi Iosif le-a spus în a treia zi: Faceţi aceasta şi trăiţi; fiindcă eu mă tem de Dumnezeu;
19 If ye are honest men, let one of your brethren be bound in the house of your prison: go ye, carry grain for the famine of your houses:
Dacă voi sunteţi drepţi, lăsaţi pe unul dintre fraţii voştri să fie legat în casa închisorii voastre; mergeţi, căraţi grâne pentru foametea caselor voastre;
20 But bring your youngest brother to me; so shall your words be verified, and ye shall not die. And they did so.
Dar aduceţi pe cel mai tânăr frate al vostru la mine; astfel cuvintele voastre vor fi verificate şi nu veţi muri. Şi au făcut astfel.
21 And they said one to another, We are verily guilty concerning our brother, in that we saw the anguish of his soul, when he besought us, and we would not hear; therefore is this distress come upon us.
Iar ei au spus unul altuia: Noi suntem într-adevăr vinovaţi referitor la fratele nostru, în aceea că noi am văzut chinul sufletului său, când ne-a implorat şi am refuzat să îl ascultăm; pentru aceasta a venit această strâmtorare peste noi.
22 And Reuben answered them, saying, Did I not speak to you, saying, Do not sin against the young man; and ye would not hear? therefore, behold, also his blood is required.
Şi Ruben le-a răspuns, zicând: Nu v-am spus eu, zicând: Nu păcătuiţi împotriva copilului; dar aţi refuzat să ascultaţi? Şi acum, iată, şi sângele lui ne este cerut.
23 And they knew not that Joseph understood them; for he spoke to them by an interpreter.
Şi nu au ştiut că Iosif îi înţelegea, pentru că le vorbea printr-un traducător.
24 And he turned himself away from them, and wept; and returned to them again, and spoke with them, and took from them Simeon, and bound him before their eyes.
Şi s-a întors cu spatele la ei şi a plâns; şi s-a întors la ei din nou şi a vorbit îndeaproape cu ei şi a luat pe Simeon de la ei şi l-a legat înaintea ochilor lor.
25 Then Joseph commanded to fill their sacks with grain, and to restore every man’s money into his sack, and to give them provision for the way: and thus did he to them.
Atunci Iosif a poruncit să le umple sacii cu grâne şi să pună înapoi banii fiecărui bărbat în sacul lui şi să le dea provizii pentru drum: şi astfel le-a făcut.
26 And they loaded their donkeys with the grain, and departed from there.
Şi au încărcat grâne pe măgarii lor şi au plecat de acolo.
27 And as one of them opened his sack to give his donkey feed at the inn, he discovered his money; for, behold, it was in his sack’s mouth.
Şi pe când unul dintre ei şi-a deschis sacul ca să dea măgarului său nutreţ la han, a văzut banii săi, pentru că, iată, aceştia erau la gura sacului său.
28 And he said to his brethren, My money is restored; and, see, it is even in my sack: and their heart failed them, and they were afraid, saying one to another, What is this that God hath done to us?
Şi a spus fraţilor săi: Banii mei îmi sunt înapoiaţi; şi, iată, sunt chiar în sacul meu; şi i-a lăsat inima şi s-au înspăimântat şi şi-au spus unul altuia: Ce este aceasta ce Dumnezeu ne-a făcut?
29 And they came to Jacob their father to the land of Canaan, and told him all that befell them; saying,
Şi au venit la Iacob, tatăl lor, până în ţara lui Canaan şi i-au spus tot ceea ce li s-a întâmplat, spunând:
30 The man, who is the lord of the land, spoke roughly to us, and took us for spies of the country.
Bărbatul, care este domnul ţării, ne-a vorbit aspru şi ne-a luat de spioni ai ţării.
31 And we said to him, We are honest men; we are no spies:
Şi noi i-am spus: Noi suntem drepţi, nu suntem spioni,
32 We are twelve brethren, sons of our father; one is not, and the youngest is this day with our father in the land of Canaan.
Noi suntem doisprezece fraţi, fii ai tatălui nostru; unul nu este şi cel mai tânăr este în această zi cu tatăl nostru în ţara lui Canaan.
33 And the man, the lord of the country, said to us, By this shall I know that ye are honest men; leave one of your brethren here with me, and take food for the famine of your households, and depart:
Şi bărbatul, domnul ţării, ne-a spus: Prin aceasta voi şti că voi sunteţi drepţi: lăsaţi pe unul dintre fraţii voştri aici cu mine şi luaţi hrana pentru foametea caselor voastre şi plecaţi,
34 And bring your youngest brother to me: then shall I know that ye are no spies, but that ye are honest men: then will I deliver to you your brother, and ye shall trade in the land.
Şi aduceţi pe cel mai tânăr frate al vostru la mine; atunci voi şti că voi nu sunteţi spioni, ci sunteţi cinstiţi; astfel vă voi elibera pe fratele vostru, iar voi veţi face comerţ în ţară.
35 And it came to pass as they emptied their sacks, that, behold, every man’s bundle of money was in his sack: and when they and their father saw the bundles of money, they were afraid.
Şi s-a întâmplat, pe când îşi goleau sacii că, iată, legătura de bani a fiecărui bărbat era în sacul lui; şi când ei şi tatăl lor au văzut legăturile de bani, au fost înspăimântaţi.
36 And Jacob their father said to them, Me have ye bereaved: Joseph is not, and Simeon is not, and ye will take Benjamin away: all these things are against me.
Şi Iacob, tatăl lor, le-a spus: Voi m-aţi văduvit de copii; Iosif nu este şi Simeon nu este şi voi veţi duce departe pe Beniamin; toate aceste lucruri sunt împotriva mea.
37 And Reuben spoke to his father, saying, Slay my two sons, if I bring him not to thee: deliver him into my hand, and I will bring him to thee again.
Şi Ruben i-a vorbit tatălui său, spunând: Ucide pe cei doi fii ai mei dacă nu îl aduc înapoi la tine; predă-l în mâna mea şi îl voi aduce din nou la tine.
38 And he said, My son shall not go down with you; for his brother is dead, and he is left alone: if harm shall befall him by the way in which ye go, then shall ye bring down my gray hairs with sorrow to the grave. (Sheol h7585)
Iar el a spus: Fiul meu nu va coborî cu voi, pentru că fratele lui este mort şi a rămas singur; dacă i se întâmplă nenorocire pe calea pe care mergeţi, atunci veţi coborî perii mei cărunţi cu întristare în mormânt. (Sheol h7585)

< Genesis 42 >