Job 10
1 I am weary of my life; I will give free expression to my complaint; I will speak in the bitterness of my soul.
Sufletul mi s-a obosit de viață; îmi voi lăsa plângerea asupra mea; voi vorbi în amărăciunea sufletului meu.
2 I will say to God, 'Do not merely condemn me; show me why you accuse me.
Îi voi spune lui Dumnezeu: Nu mă condamna; arată-mi pentru ce te cerți cu mine.
3 Is it good to you that you should oppress me, to despise the work of your hands while you smile on the plans of the wicked?
Este bine ca tu să oprimi, să disprețuiești lucrarea mâinilor tale și să strălucești peste sfatul celor stricați?
4 Do you have eyes of flesh? Do you see like a man sees?
Ai tu ochi de carne? Sau vezi tu cum vede omul?
5 Are your days like the days of mankind or your years like the years of people,
Sunt zilele tale precum zilele omului? Sunt anii tăi precum zilele omului,
6 that you inquire after my iniquity and search after my sin,
Să cauți nelegiuirea mea și să cercetezi păcatul meu?
7 although you know I am not guilty and there is no one who can rescue me from your hand?
Tu știi că nu sunt stricat; și nu este nimeni care să scape din mâna ta.
8 Your hands have framed and fashioned me together round about, yet you are destroying me.
Mâinile tale m-au făcut și m-au modelat de jur împrejur; totuși mă nimicești.
9 Call to mind, I beg you, that you have fashioned me like clay; will you bring me into dust again?
Amintește-ți, te implor, că m-ai făcut precum lutul; și mă vei aduce înapoi în țărână?
10 Have you not poured me out like milk and curdled me like cheese?
Nu m-ai turnat precum laptele și nu m-ai închegat ca brânza?
11 You have clothed me with skin and flesh and knit me together with bones and sinews.
M-ai îmbrăcat cu piele și carne și m-ai îngrădit cu oase și tendoane.
12 You have granted me life and covenant faithfulness; your help has guarded my spirit.
Mi-ai dat viață și favoare și cercetarea ta mi-a păstrat duhul.
13 Yet these things you hid in your heart— I know that this is what you were thinking:
Și aceste lucruri le-ai ascuns în inima ta, știu că aceasta este în tine.
14 that if I sinned, you would notice it; you would not acquit me of my iniquity.
Dacă păcătuiesc, atunci mă însemnezi și nu mă vei achita de nelegiuirea mea.
15 If I have acted wickedly, woe to me; and even if I acted righteously, I could not lift up my head, since I am filled with disgrace— see my affliction!
Dacă sunt stricat, vai mie; și dacă sunt drept, totuși nu îmi voi înălța capul. Sunt plin de confuzie; de aceea privește nenorocirea mea,
16 If my head were lifted up, you would stalk me like a lion; and again you would show yourself with marvellous acts of power against me.
Pentru că ea se mărește. Mă vânezi ca un leu feroce; și din nou te arăți minunat asupra mea.
17 You bring new witnesses against me and increase your anger against me; you attack me with fresh armies.
Îți înnoiești martorii împotriva mea și îți mărești indignarea asupra mea; schimbări și război sunt împotriva mea.
18 Why, then, have you brought me out of the womb? I wish I had given up my spirit and that no eye had ever seen me.
Pentru ce m-ai scos din pântece? O, de mi-aș fi dat duhul și niciun ochi să nu mă fi văzut!
19 I would have been as though I had never existed; I would have been carried from the womb to the grave.
Trebuia să fiu ca și cum nu aș fi fost; trebuia să fiu purtat din pântece la mormânt.
20 Are not my days only a few? Stop then, let me alone, so that I may have a little rest
Nu sunt zilele mele puține? Încetează și lasă-mă în pace ca să am puțină mângâiere.
21 before I go from where I will not return, to the land of darkness and of the shadow of death,
Înainte să merg acolo de unde nu mă voi întoarce, în țara întunericului și umbra morții;
22 the land that is as dark as midnight, the land of the shadow of death, without any order, where the light is like midnight.'”
O țară a întunericului, ca însăși întunericul; și a umbrei morții, fără nicio ordine, și unde lumina este ca întunericul.
