Genesis 43
1 The famine was severe in the land.
Şi foametea era aspră în ţară.
2 It came about when they had eaten the grain that they had brought out of Egypt, their father said to them, “Go again; buy us some food.”
Şi s-a întâmplat, după ce au terminat de mâncat grânele pe care le-au adus din Egipt, că tatăl lor le-a spus: Mergeţi din nou, cumpăraţi-ne puţină hrană.
3 Judah told him, “The man solemnly warned us, 'You will not see my face unless your brother is with you.'
Şi Iuda i-a vorbit, spunând: Bărbatul ne-a avertizat hotărât, spunând: Nu îmi veţi vedea faţa decât dacă fratele vostru va fi cu voi.
4 If you send our brother with us, we will go down and buy you food.
Dacă voieşti să-l trimiţi pe fratele nostru cu noi, vom coborî şi vom cumpăra pentru tine hrană;
5 But if you do not send him, we will not go down. For the man said to us, 'You will not see my face unless your brother is with you.'”
Dar dacă nu voieşti să îl trimiţi, nu vom coborî, pentru că acel bărbat ne-a spus: Nu veţi vedea faţa mea, decât dacă fratele vostru va fi cu voi.
6 Israel said, “Why did you treat me so badly by telling the man that you had another brother?”
Şi Israel a spus: Pentru ce aţi lucrat aşa de rău cu mine, încât să spuneţi acelui bărbat că mai aveţi un frate?
7 They said, “The man asked details about us and our family. He said, 'Is your father still alive? Do you have another brother?' We answered him according to these questions. How could we have known that he would say, 'Bring your brother down?'”
Iar ei au spus: Acel bărbat ne-a întrebat cu de-amănuntul despre starea noastră şi despre rudenia noastră, spunând: Este tatăl vostru încă în viaţă? Mai aveţi vreun alt frate? Şi noi i-am spus conform cu tonul acestor cuvinte, puteam noi să ştim cu adevărat că el va spune: Coborâţi pe fratele vostru aici?
8 Judah said to Israel his father, “Send the boy with me. We will rise and go that we may live and not die, both we, you, and also our children.
Şi Iuda i-a spus lui Israel, tatăl său: Trimite băiatul cu mine şi ne vom ridica şi vom merge; ca să trăim şi să nu murim deopotrivă noi şi tu şi micuţii noştri.
9 I will be a guarantee for him. You will hold me responsible. If I do not bring him back to you and set him before you, then let me bear the blame forever.
Eu voi fi garanţie pentru el; din mâna mea îl vei cere; dacă nu ţi-l aduc şi nu îl pun înaintea ta, atunci să suport eu vina pentru totdeauna;
10 For if we had not delayed, surely by now we would have come back here a second time.”
Căci dacă nu am fi întârziat, cu adevărat acum am fi întorşi şi de această a doua oară.
11 Their father Israel said to them, “If it be so, now do this. Take some of the best products of the land in your bags. Carry down to the man a gift—some balm and honey, spices and myrrh, pistachio nuts and almonds.
Şi tatăl lor, Israel, le-a spus: Dacă aşa trebuie să fie acum, faceţi aceasta; luaţi din cele mai bune roade din ţară în vasele voastre şi duceţi-i înapoi un dar acelui bărbat, puţin balsam şi puţină miere, mirodenii şi smirnă, nuci şi migdale;
12 Take double money in your hand. The money that was returned in the opening of your sacks, carry again in your hand. Perhaps it was a mistake.
Şi luaţi dublul banilor în mâna voastră; şi banii care au fost aduşi înapoi la gura sacilor voştri, duceţi-i înapoi în mâna voastră; poate aceasta a fost o neatenţie.
13 Take also your brother. Rise and go again to the man.
Luaţi de asemenea pe fratele vostru şi ridicaţi-vă, mergeţi din nou la acel bărbat;
14 May God Almighty give you mercy before the man, so that he may release to you your other brother and Benjamin. If I am bereaved of my children, I am bereaved.”
Şi Dumnezeu cel Atotputernic să vă dea milă înaintea acelui bărbat, ca el să trimită pe celălalt frate al vostru şi pe Beniamin. Dacă este să fiu văduvit de copiii mei, eu sunt văduvit.
15 The men took this gift, and in their hand they took double the amount of money, along with Benjamin. They got up and went down to Egypt and stood before Joseph.
Şi bărbaţii au luat acel dar şi au luat dublul banilor în mâna lor şi pe Beniamin; şi s-au ridicat şi au coborât în Egipt şi au stat înaintea lui Iosif.
16 When Joseph saw Benjamin with them, he said to the steward of his house, “Bring the men into the house, slaughter an animal and prepare it, for the men will eat with me at noon.”
Şi când Iosif a văzut pe Beniamin cu ei, a spus administratorului casei sale: Adu aceşti bărbaţi în casă şi înjunghie animale şi pregăteşte, pentru că aceşti bărbaţi vor mânca cu mine la amiază.
17 The steward did as Joseph said. He brought the men to Joseph's house.
Şi bărbatul a făcut cum Iosif a cerut; şi bărbatul a adus bărbaţii în casa lui Iosif.
18 The men were afraid because they were brought to Joseph's house. They said, “It is because of the money that was returned in our sacks the first time we were brought in, that he may seek an opportunity against us. He might arrest us and take us as slaves, and take our donkeys.”
Şi bărbaţii s-au temut, deoarece au fost aduşi în casa lui Iosif; şi au spus: Din cauza banilor care au fost întorşi înapoi în sacii noştri de prima dată suntem aduşi înăuntru; ca el să caute motiv împotriva noastră şi să cadă asupra noastră şi să ne ia ca robi şi măgarii noştri.
19 They approached the steward of Joseph's house, and they spoke to him at the door of the house,
Şi s-au apropiat de administratorul casei lui Iosif şi au vorbit îndeaproape cu el la uşa casei,
20 saying, “My master, we came down the first time to buy food.
Şi au spus: Vai, domnule, noi, într-adevăr, am coborât de prima dată pentru a cumpăra hrană.
21 It came about, when we reached the lodging place, that we opened our sacks, and, behold, every man's money was in the opening of his sack, our money in full weight. We have brought it back in our hands.
Şi s-a întâmplat când am venit la han, că am deschis sacii noştri şi, iată, banii fiecărui bărbat erau la gura sacului său, banii noştri în greutate deplină; şi noi am adus aceşti bani înapoi în mâna noastră.
22 Other money we have also brought down in our hand to buy food. We do not know who put our money in our sacks.”
Şi alţi bani am adus aici în mâna noastră pentru a cumpăra hrană; nu putem spune cine a pus banii noştri în sacii noştri.
23 The steward said, “Peace be to you, do not fear. Your God and the God of your father must have put your money in your sacks. I received your money.” The steward then brought Simeon out to them.
Iar el a spus: Pace vouă, nu vă temeţi; Dumnezeul vostru şi Dumnezeul tatălui vostru v-a dat comoară în sacii voştri; eu am avut banii voştri. Şi l-a adus pe Simeon la ei.
24 The steward took the men into Joseph's house. He gave them water, and they washed their feet. He gave feed to their donkeys.
Şi bărbatul a adus bărbaţii în casa lui Iosif şi le-a dat apă şi ei şi-au spălat picioarele; iar el a dat măgarilor lor nutreţ.
25 They prepared the gifts for Joseph's coming at noon, for they had heard that they would eat there.
Şi au pregătit darul înainte să vină Iosif la amiază, pentru că au auzit că vor mânca pâine acolo.
26 When Joseph came home, they brought the gifts which were in their hand into the house, and bowed down before him to the ground.
Şi după ce Iosif a venit acasă, i-au adus darul, care era în mâna lor, în casă şi i s-au prosternat până la pământ.
27 He asked them about their welfare and said, “Is your father well, the old man of whom you spoke? Is he still alive?”
Iar el i-a întrebat despre bunăstarea lor şi a spus: Este bine tatăl vostru, bătrânul despre care voi aţi vorbit? Mai trăieşte?
28 They said, “Your servant our father is well. He is still alive.” They prostrated themselves and bowed down.
Iar ei au răspuns: Servitorul tău, tatăl nostru, este sănătos, încă trăieşte. Şi ei şi-au aplecat capetele şi s-au prosternat.
29 When he lifted up his eyes he saw Benjamin his brother, his mother's son, and he said, “Is this your youngest brother of whom you spoke to me?” Then he said, “May God be gracious to you, my son.”
Iar el şi-a ridicat ochii şi a văzut pe fratele său Beniamin, fiul mamei sale, şi a spus: Este acesta fratele vostru mai tânăr, despre care mi-aţi vorbit? Şi a spus: Dumnezeu să aibă har față de tine, fiule.
30 Joseph hurried to go out of the room, for he was deeply moved about his brother. He sought somewhere to weep. He went to his room and wept there.
Şi Iosif s-a grăbit, pentru că adâncurile lui fremătau pentru fratele său; şi a căutat un loc unde să plângă; şi a intrat în camera sa şi a plâns acolo.
31 He washed his face and came out. He controlled himself, saying, “Serve the food.”
Şi el şi-a spălat faţa şi a ieşit şi s-a stăpânit şi a spus: Puneţi pâine.
32 The servants served Joseph by himself and the brothers by themselves. The Egyptians there ate with him by themselves because the Egyptians could not eat bread with the Hebrews, for that is detestable to the Egyptians.
Şi au pus pentru el deoparte şi pentru ei deoparte şi pentru egiptenii care mâncau cu el deoparte, pentru că egiptenii nu pot mânca pâine cu evreii, pentru că aceasta este o urâciune pentru egipteni.
33 The brothers sat before him, the firstborn according to his birthright, and the youngest according to his youth. The men were astonished together.
Şi au şezut înaintea lui, întâiul născut conform cu dreptul său de întâi născut şi cel mai tânăr conform tinereţii sale; şi bărbaţii se minunau unul către altul.
34 Joseph sent portions to them from the food in front of him. But Benjamin's portion was five times as much as any of his brothers. They drank and were merry with him.
Şi a luat şi le-a trimis daruri de mâncare din cele dinaintea lui; iar darul de mâncare al lui Beniamin era de cinci ori mai mult decât al oricăruia dintre ei. Şi au băut şi s-au bucurat împreună cu el.
