Ecclesiastes 5
1 When you enter God’s temple, you should be sure to listen carefully. Doing that is better than offering sacrifices to God [and then not obeying him], which is foolish.
Păzește-ți piciorul când mergi în casa lui Dumnezeu și pregătește-te mai bine să asculți decât să aduci sacrificiul proștilor, pentru că ei nu iau în considerare că fac rău.
2 Think carefully before you speak [MTY] or before you promise God that you will do something [IDM]. [Do not forget that] God is in heaven [and he is all-powerful] and you are here on the earth, so think carefully before you [make any promises to God].
Nu fi pripit cu gura ta și nu îți lăsa inima să se grăbească să rostească vreun lucru înaintea lui Dumnezeu, pentru că Dumnezeu este în cer și tu pe pământ; de aceea cuvintele tale să fie puține.
3 If you are continually thinking [and worrying] about things, you will have bad dreams about them and not rest [well]. And the more you talk, the more likely it will be that you will say things that are foolish.
Pentru că visul vine din mulțimea treburilor, și vocea unui prost se cunoaște prin mulțimea cuvintelor.
4 When you solemnly promise God that you will do something, do not be foolish by delaying in doing it, because God is not pleased with foolish people. Do [all] the things that you promise God that you will do.
Când faci o promisiune lui Dumnezeu, nu întârzia să o împlinești, fiindcă el nu are plăcere în proști; împlinește ce ai promis.
5 It is better to not promise [anything] than to promise to do something, and [then] not doing it.
Mai bine este să nu promiți, decât să promiți și să nu împlinești.
6 Do not sin by promising to do something and then not doing it. And [when you promise God to do something and do not do it], do not say to God’s priest that it was a mistake for you to promise to do that. If you do that, God will certainly [RHQ] become very angry with you, and he will take from you everything that you [SYN] have worked to acquire.
Nu permite gurii tale să îți provoace carnea să păcătuiască, nici nu spune înaintea îngerului, că aceasta a fost o eroare, pentru ce să se mânie Dumnezeu la vocea ta și să distrugă lucrarea mâinilor tale?
7 Promising to do something and not doing it is like [SIM] a dream that has no value; instead, revere God [by doing what you promised him that you would do].
Căci în mulțimea viselor și în multe cuvinte sunt de asemenea multe deșertăciuni; dar teme-te de Dumnezeu.
8 Do not be surprised if you see poor [people] being (oppressed/treated cruelly) [by powerful/influential people], or if you see judges making unjust decisions throughout the land. [That happens] because the people who do that are supervised [and cheated by] more important officials [DOU],
Dacă vezi oprimarea săracului și pervertirea violentă a judecății și justiției într-o provincie, nu te mira de acest lucru, pentru că cel ce este mai înalt decât cel mai înalt dă atenție; și este mai înalt decât ei.
9 and even the king forces the people to give him some of the crops that they harvest.
Mai mult, folosul pământului este pentru toți; împăratul însuși este servit din ale câmpului.
10 Everyone who tries to [get as much] money as they can will never think that they have enough. They will never be satisfied with the money that they have. That also is senseless.
Cel ce iubește argintul nu se va sătura cu argint, nici cel ce iubește abundența, cu creștere; aceasta este de asemenea deșertăciune.
11 The more money that we have, the more people want us to spend our money to buy things for them. So people who have a lot of money do not [RHQ] benefit from it; they see [MTY] it when they get it, but it soon (disappears/is completely spent).
Când bunurile cresc, se înmulțesc cei ce le mănâncă; și ce este mai de folos pentru proprietarii lor, decât să [îi] privească pe aceștia cu ochii lor.
12 Those who work hard sleep peacefully [at night], even if they do not have much food to eat. But rich [people] do not sleep well, because [they worry] about their money.
Somnul unui muncitor este dulce, fie că mănâncă puțin sau mult; dar abundența celui bogat nu îl va lăsa să doarmă.
13 I have seen [another] terrible thing that happens here on the earth [MTY]: People save [up all] their money and become rich, [but] they are not helped by saving a lot of money,
Este un rău aspru pe care l-am văzut sub soare, adică, bogății păstrate spre vătămarea celor ce le stăpânesc.
14 [because] something happens that causes their money to be gone, and when they die, there is no money for their children to get/inherit.
Dar acele bogății pier printr-o osteneală rea; iar el naște un fiu și nu este nimic în mâna lui.
15 When we are born, we do not bring anything with us, and when we die, we take nothing with us from all that we have earned by our working hard.
Așa cum a ieșit din pântecele mamei lui, gol, se va întoarce pentru a merge precum a venit și nu va lua nimic din munca lui pe care să o ducă în mâna lui.
16 That also seems senseless. People bring nothing [into the world when they are born], and they leave [this world] taking nothing with them. They have worked hard, but they receive no lasting benefit [MET].
Și acesta de asemenea este un rău dureros, că în toate privințele așa cum el a venit, astfel va merge; și ce folos are cel ce a muncit pentru vânt?
17 [Furthermore, rich people] are always miserable [MET] and sad, and depressed/discouraged and often sick and (resentful/thinking that what has happened to them is unfair).
Și în toate zilele lui mănâncă în întuneric, și are multă întristare și furie în boala lui.
18 So, the best thing for people to do here on the earth during the few years that God allows them to be alive is to eat and drink and to enjoy their work, because those are the things that God has given to them.
Iată, ce am văzut este bine și frumos: ca omul să mănânce și să bea și să se bucure de binele din toată munca sa, pe care o ia sub soare, în toate zilele vieții sale pe care Dumnezeu i-o dă, pentru că aceasta este partea lui.
19 If people are rich and have a lot of possessions, and are able to (enjoy/be happy with) the things that they have and to enjoy their work, those things are [also] gifts from God.
Fiecare om de asemenea căruia Dumnezeu i-a dat bogății și avere și i-a dat putere să mănânce din ele și să își ia partea lui și să se bucure în munca lui; acesta este darul lui Dumnezeu.
20 Those people do not worry much about [everything that has happened] during the time that they have been alive, because God enables them to be happy doing everything that they do.
Pentru că el nu își va aminti mult zilele vieții sale, pentru că Dumnezeu îi răspunde în bucuria inimii sale.
