< Acts 20 >

1 After the people at Ephesus had stopped rioting, Paul summoned the believers. He encouraged them [to continue to trust in the Lord Jesus. Soon] after that, he told them goodbye and left to go to Macedonia [province].
Iar după ce a încetat tumultul, Pavel a chemat la el pe discipoli și i-a îmbrățișat și a ieșit să plece în Macedonia.
2 [After he arrived] there, he visited [each town where there were believers], and encouraged them. Then he arrived in Greece [province], [which is also called Achaia].
Iar după ce a traversat părțile acelea și i-a îndemnat cu multe cuvinte, a venit în Grecia,
3 He stayed there for three months. Then he planned to return to Syria by ship, but [he heard that] some of the Jews [SYN] [in that area] were planning to kill him [as he traveled. So] he decided instead to go [by land, and he traveled] again through Macedonia.
Și a rămas trei luni. Și după ce iudeii au complotat împotriva lui, pe când intenționa să navigheze spre Siria, s-a hotărât să se întoarcă prin Macedonia.
4 The men who were going to travel with him [to Jerusalem were] Sopater, [who was] a son of Pyrrhus, who grew up in Berea [town]; Aristarchus and Secundus, who were from Thessalonica [city; ] Gaius, [who was] from Derbe [town; ] Timothy, [who was from Galatia province; ] and Tychicus and Trophimus who were from Asia [province].
Și l-au însoțit până în Asia, Sopater din Bereea; și dintre tesaloniceni, Aristarh și Secundus; și Gaiu din Derbe și Timotei; iar din Asia, Tihic și Trofim.
5 Those [seven] men went ahead of [Paul and me, Luke, by ship from Macedonia, so] they got to Troas [before we did and] waited for [the two of] us there.
Aceștia, mergând înainte, ne-au așteptat în Troas.
6 [But we two(exc) traveled by land as far as] Philippi [city]. After the Jewish festival [when they eat] unleavened bread, we got on a ship [that was going from] the port near [Philippi to Troas city]. After five days we [(exc)] arrived at Troas and we met the other men who had traveled there [ahead of us]. Then we [all] stayed in Troas for seven days.
Iar noi am navigat din Filipi după zilele azimelor și am venit la ei în Troas în cinci zile; unde am rămas șapte zile.
7 (On Sunday evening/On the evening of the first day of the week), we [(exc) and the other believers there] gathered together to celebrate the Lord’s Supper [and to eat other food] [SYN]. Paul spoke to the believers. He continued teaching them until midnight, because he was planning to leave [Troas] the next day.
Și în prima zi a săptămânii, când discipolii s-au adunat să frângă pâinea, Pavel le-a predicat, pregătit să plece a doua zi; și a continuat vorbirea până la miezul nopții.
8 Many [oil] lamps were burning in the upstairs room in which we [(exc)] had gathered, [so the fumes caused some people to become sleepy].
Și erau multe lumini în camera de sus, unde erau adunați.
9 A young man whose name was Eutychus was there. He was seated on [the sill of] an [open] window [on the third story of the house]. As Paul continued talking for a long time, Eutychus became sleepier and sleepier. Finally, he was sound/really asleep. He fell [out of the window] from the third story down [to the ground. Some of the believers went down] immediately and picked him up. [But he was] dead.
Și în fereastră a șezut un tânăr, unul numit Eutih, fiind cufundat într-un somn adânc; și pe când Pavel predica îndelung, s-a adâncit în somn și a căzut jos de la al treilea etaj și a fost ridicat mort.
10 Paul [also] went down. He lay down and stretched out on top of the young man and put his arms around him. Then he said [to the people who were standing around], “Do not worry, he is alive [again now]!”
Iar Pavel a coborât și s-a aplecat peste el și, îmbrățișându-l, a spus: Nu vă tulburați; fiindcă viața lui este în el.
11 Then Paul, [along with the others], went upstairs again and they ate the Lord’s Supper and other food [SYN]. Afterwards, Paul conversed with the believers until dawn. Then he left.
Și după ce a urcat din nou și a frânt pâine și a mâncat și a vorbit timp îndelungat, până în zorii zilei, astfel a plecat.
12 The [other] people took the young man [home], and were greatly encouraged because he was alive [again].
Și l-au adus pe tânăr viu și nu puțin au fost mângâiați.
13 We then went to the ship. Paul did not get on the ship [with us in Troas], because he preferred to go [more quickly] overland to Assos [town]. The rest of us got on the ship and sailed for Assos.
Iar noi ne-am dus înainte la corabie și am navigat spre Assos, vrând să îl luăm de acolo pe Pavel; fiindcă astfel rânduise el, el însuși gândindu-se să meargă pe jos.
14 We [(exc)] met Paul in Assos. He got on [the ship] with us, and we sailed to Mitylene [town].
Și când s-a întâlnit cu noi la Assos, l-am luat și am venit la Mitilene.
15 The day after [we reached Mitylene], we [sailed from there and] arrived [at a place] near Kios [Island]. The day after that, we sailed to Samos [Island]. The next day we [left Samos and] sailed to Miletus [town].
Și de acolo am navigat și în următoarea zi am ajuns față în față cu Chios; și în următoarea zi am ajuns la Samos și am rămas la Troghilion și în următoarea zi am venit la Milet.
16 [Miletus was just south of Ephesus city]. Paul had [earlier] decided that he would not get on a ship that would stop at Ephesus, because he did not want to spend [several] days in Asia [province]. If possible, he wanted to arrive in Jerusalem by the [time of the] Pentecost festival, [and the time of that festival was near].
Fiindcă Pavel a decis să navigheze pe lângă Efes, pentru că el a refuzat să întârzie în Asia; fiindcă se grăbea, dacă i-ar fi posibil, ca el să fie la Ierusalim de ziua cincizecimii.
17 [When the ship arrived at] Miletus, Paul sent [a messenger] to Ephesus to ask the elders of the congregation to come to talk with him.
Iar din Milet a trimis la Efes și a chemat bătrânii bisericii.
18 When the elders arrived, Paul said to them, “You personally know how I [conducted myself among you the entire time] that I was with you, from the first day when I arrived [here] in Asia [province until the day I left].
Și după ce au venit la el, le-a spus: Știți din prima zi de când am venit în Asia, cum m-am purtat cu voi în toate timpurile,
19 [You know how] I was serving the Lord [Jesus] very humbly and how I sometimes wept [about people. You also know how] I suffered because the Jews [SYN] [who were not believers often] tried [to harm me].
Servind pe Domnul cu toată umilința minții și cu multe lacrimi și ispite, care mi s-au întâmplat prin comploturile iudeilor;
20 You also know that, as I preached [God’s message] to you, I never left out anything that would help you. You know that I taught you [God’s message] when many people were present, and I [also went to your] homes and taught it there.
Cum nu am ascuns nimic ce vă era de folos, ci v-am arătat și v-am învățat public și din casă în casă,
21 I preached both to Jews and to non-Jews, telling them [all] that they must turn away from their sinful behavior. [I also told them they should] believe in our Lord Jesus.”
Adeverind deopotrivă iudeilor și grecilor, pocăință față de Dumnezeu și credință față de Domnul nostru Isus Cristos.
22 “And now note this: I am going to Jerusalem, because [God’s] Spirit has clearly shown me that I must go there. I do not know what will happen to me [while I am there].
Și acum, iată, eu mă duc, legat în duhul, la Ierusalim, neștiind lucrurile care au să mi se întâmple acolo,
23 But I do know that in each city [where I have stopped], the Holy Spirit has (told me/[caused the believers to] tell me) that [in Jerusalem] people will put me in prison [PRS] and will cause me to suffer [PRS].
Decât că Duhul Sfânt adeverește în fiecare cetate, spunând că mă așteaptă lanțuri și nenorociri.
24 But I do not care even if people kill me, if first I am able to finish the work [MET] that the Lord Jesus has told me [to do. He appointed me] to tell people the good message that God [saves us] by doing for us what we do not deserve.
Dar niciunul dintre aceste lucruri nu mă mișcă, nici nu consider a mea viață de preț pentru mine însumi, așa încât să îmi termin alergarea cu bucurie și serviciul pe care l-am primit de la Domnul Isus, să adeveresc evanghelia harului lui Dumnezeu.
25 I have preached to you the message about how God desires to rule [people’s lives]. But now I know that today is the last time that you fellow believers will see me [SYN].
Și acum, iată, eu știu că voi toți, printre care am umblat predicând împărăția lui Dumnezeu, nu îmi veți mai vedea fața.
26 So I want you all to understand that if anyone [who has heard me preach] dies [without trusting in Jesus], it is not my fault [MTY],
De aceea vă iau ca mărturie în această zi, că eu sunt curat de sângele tuturor.
27 because I told you [LIT] everything [HYP] that God has planned for us [(inc)].
Fiindcă nu m-am ferit niciodată să vă fac cunoscut întregul sfat al lui Dumnezeu.
28 [You leaders] must continue to believe and obey [God’s message. You must also help] all the other believers [MET] for whom the Holy Spirit has caused you to be responsible [MTY]. Watch over [MET] yourselves and the other believers [as] a shepherd [watches over his sheep]. God bought them with the blood [that flowed from] his [Son’s body on the cross].
Așadar luați seama la voi înșivă și la întreaga turmă peste care Duhul Sfânt v-a făcut supraveghetori, să pașteți biserica lui Dumnezeu, pe care a cumpărat-o cu propriul său sânge.
29 I know [very well] that after I leave, [people who teach] [MET] [false doctrines] will come among you and will do great harm to the believers. [They will be like] fierce wolves [that kill sheep].
Fiindcă știu aceasta, că după plecarea mea, vor intra printre voi lupi apăsători, necruțând turma.
30 Even in your own group of believers there will be some who will deceive [other] believers by teaching them messages that are false. They will teach those messages so that some people [will believe them and] will become their followers.
Și dintre voi înșivă se vor scula bărbați vorbind lucruri perverse, să atragă discipoli după ei.
31 So watch out [that none of you stops believing the true message about our Lord Jesus]. Remember that day and night for [about] three years I repeatedly taught you that message, and warned you with tears [in my eyes not to believe any other message].”
Vegheați așadar și amintiți-vă, că timp de trei ani nu am încetat să vă avertizez cu lacrimi, noapte și zi, pe fiecare.
32 “[Now as I leave you], I ask God to protect you and to keep you believing the message [that he saves us(inc)] by doing for us what we do not deserve. [If you continue believing] the message [that I told you], you will become [spiritually mature], and God will give you the blessings that he has promised to give to all of those who belong to him.
Și acum fraților, vă încredințez lui Dumnezeu și cuvântului harului său, care este în stare să vă edifice și să vă dea o moștenire printre toți cei sfințiți.
33 [As for myself], I have not desired anyone’s money [MTY] or [fine] clothing.
Nu am poftit argintul sau aurul sau hainele nimănui.
34 You yourselves know that I have worked [with my hands] [MTY] to earn the money that my companions and I needed.
Da, voi înșivă știți că mâinile acestea au servit nevoilor mele și celor ce erau cu mine.
35 In everything that I did, I showed you that we [(inc)] should work hard in order [to have enough money] to give some to those who are needy. We [(inc)] should remember that our Lord Jesus himself said, ‘You are happy when people give you what you need, but God will be happy with you when you give other people what they need.’”
V-am arătat toate lucrurile; că, muncind astfel, ar trebui să susțineți pe cei slabi și să vă amintiți cuvintele Domnului Isus, cum el a spus: Este mai binecuvântat a da decât a primi.
36 When Paul had finished speaking, he knelt down with all of the elders and prayed.
Și după ce a vorbit astfel, el a îngenunchiat și s-a rugat cu ei toți.
37 They all cried a lot, and they hugged Paul and kissed him.
Iar ei toți au plâns mult și au căzut la gâtul lui Pavel și îl sărutau,
38 They were especially sad because he had said that they would never see him [SYN] again. Then they [all] went with him to the ship.
Întristându-se mai ales pentru cuvintele pe care le-a spus, că nu îi vor mai vedea fața. Și l-au însoțit la corabie.

< Acts 20 >