2 Corinthians 1
1 [I], Paul, who [write this letter to you], became an apostle of Christ Jesus because God chose me for that. [Timothy, our] fellow believer, [is with me. I am sending this letter] to you who are God’s people in the congregations in Corinth [city. I want] the believers who live in [other places] in Achaia [province to also read this letter].
Pavel, apostol al lui Isus Cristos prin voia lui Dumnezeu, și fratele Timotei, bisericii lui Dumnezeu care este în Corint, cu toți sfinții care sunt în toată Ahaia;
2 [We(exc) desire] that you will [experience] God our Father and our Lord Jesus Christ [acting] kindly toward you and causing you to have [inner] peace.
Har vouă și pace de la Dumnezeu Tatăl nostru și de la Domnul Isus Cristos.
3 [We should] praise God, who is the father of our [(inc)] Lord Jesus Christ. He always pities us and helps us [because he is like] [MET] a father to us [and we are like his children]. He always encourages us [(inc)].
Binecuvântat fie Dumnezeu, adică Tatăl Domnului nostru Isus Cristos, Tatăl îndurărilor și Dumnezeul întregii mângâieri,
4 He has encouraged us [(exc)] whenever we suffered hardships. As a result, we [(exc)] are able to encourage others whenever they suffer hardships, just as/just like God has encouraged us [(exc)].
Care ne mângâie în tot necazul nostru, ca noi să fim în stare să mângâiem pe cei care sunt în orice necaz, prin mângâierea cu care noi înșine suntem mângâiați de Dumnezeu.
5 It is true that just like Christ suffered, we [who serve him] also continually suffer [because we belong to him]. But also, because we [belong to] Christ, God greatly strengthens us (just as/just like) [God strengthened him].
Pentru că așa cum suferințele lui Cristos abundă în noi, tot astfel și mângâierea noastră abundă prin Cristos.
6 So, whenever we [(exc)] experience sufferings, we [learn how to encourage] you [when you experience sufferings. As a result, you will become more and more the kind of people God] wants you to be. Whenever [God] strengthens us [(exc) when we are suffering, he] does that in order that you [may see how he makes us strong when we are suffering. Then, as God] encourages [you in that way], you will learn to continue patiently [trusting him] when you suffer as we do.
Și dacă suntem chinuiți este pentru mângâierea și salvarea voastră, care este lucrătoare în răbdarea acelorași suferințe pe care și noi le suferim; iar dacă suntem mângâiați, este pentru mângâierea și salvarea voastră.
7 As a result, we [(exc)] strongly expect that because you suffer just as/just like we do, [God] will encourage you (just as/just like) [he] encourages us.
Și speranța noastră despre voi este neclintită, știind că așa cum sunteți părtași ai suferințelor, tot așa [veți fi] și ai mângâierii.
8 [Our] fellow believers, we [(exc)] want you to know [LIT] about the trouble that we suffered in Asia [province]. That trouble was so very great that it was much more than we were able to endure. As a result, we [(exc)] thought that we would certainly die.
Fiindcă nu vă voim neștiutori, fraților, despre necazul care a venit peste noi în Asia, că am fost apăsați peste măsură, peste puterea noastră, încât am pierdut chiar speranța de viață;
9 Indeed, we felt [like a person feels when he has heard a judge say], “I condemn you to die/be executed [MET].” But [God allowed us to think that we were going to die] so that we would not (rely on/trust in) our own [strength. He wanted us] instead [to rely] only on his [strength, because he] is the one who [has power even to make] those who have died live [again].
Dar aveam sentința morții în noi înșine, ca să nu ne încredem în noi înșine, ci în Dumnezeu care învie morții;
10 And [even though] we [(exc)] were [in terrible danger and were] about to die, God rescued us. And he will continue to rescue us [whenever we are in trouble]. We confidently expect that he will continue to rescue us [time after time].
Care ne-a scăpat dintr-o moarte atât de mare și ne scapă; în care ne încredem că ne va și scăpa;
11 [And we are also relying on] you to help us by praying for us [(exc)]. [If many people pray for us], many people will also thank [God] when [he] kindly answers those many prayers [and delivers us from danger].
Și voi, ajutând împreună prin rugăciune pentru noi, ca pentru darul dăruit nouă prin multe persoane, mulțumiri să fie aduse de mulți pentru noi.
12 I am happy [to say] that I have behaved toward all people [MTY] in an honest and sincere way. My conscience assures me [that this is true]. Especially, I have behaved toward you [honestly and sincerely because that is what] God wants us to do. As I have done that, [my thoughts] have not been the thoughts that unbelieving people [MTY] [think are] wise. Instead, [I have behaved toward people only as God wants me to, depending on] God to help me in ways that I do not deserve.
Fiindcă bucuria noastră este aceasta: mărturia conștiinței noastre, că am avut comportarea noastră în lume, și mai abundent față de voi, în simplitate și sinceritate dumnezeiască, nu cu înțelepciune carnală, ci prin harul lui Dumnezeu.
13 [I say that] because [in all my letters to you] I have always written [LIT] clearly in a way that you can easily and completely understand [when you] read them.
Fiindcă nu vă scriem altele decât ce citiți sau recunoașteți; și mă încred că veți recunoaște chiar până la sfârșit,
14 [Previously some of] you, but not all of you, have completely understood [that I am always honest and sincere with you]. But I confidently expect that [soon] you will all be fully convinced [about that]. Then when the Lord Jesus [MTY] [returns, you will all be able to say that] you are pleased with me, just like I will [be able to say that] I am pleased with you.
Așa cum ne-ați și recunoscut în parte, că suntem bucuria voastră, chiar așa cum și voi sunteți a noastră, în ziua Domnului Isus.
15 It was because I felt sure [that all of you were pleased with me] that I was planning to visit you on my way from [here] to Macedonia [province]. I also planned to visit you again on my way back from there, so that I could [spend time with you] twice, and be able to help you more, and I was hoping that you would [give me things that I needed] [EUP] for my journey to Judea [province].
Și în această încredere voiam să vin înainte la voi, ca să aveți un al doilea beneficiu.
Și să trec pe la voi spre Macedonia, și apoi să vin din nou din Macedonia la voi și să fiu condus de voi spre Iudeea.
17 So then, even though I [changed my mind later and did not do what] I [first] planned to do, [it was not because I did not have an important reason for changing my plans]. Surely you do not [really think] that I decide what I am going to do like people who do not know God do! [RHQ] I am [not like that]. I am not [a person who] says [to people], “Yes, [certainly I will do that],” and then [for no good reason changes his mind and says], “No, [I will not do it].”
De aceea când voiam astfel, m-am purtat ușuratic? Sau cele ce le vreau, le vreau conform cărnii? Pentru ca la mine da să fie da, și nu să fie nu.
18 Just as surely as God always does what he says [he will do, it is true that I have never said], “Yes, [I will do this]” when I [really meant] “No.”
Dar așa cum Dumnezeu este adevărat, cuvântul nostru către voi nu a fost da și nu.
19 [I follow the example of] God’s Son, Jesus Christ. When I, along with Silas and Timothy, taught you [about Christ], we told you that he was not [someone who said that he] would do [something] and [then] did not [do it]. Jesus Christ never [said to anyone], “Yes, [I will do what you desire],” and [then did] not [do it].
Fiindcă Fiul lui Dumnezeu, Isus Cristos, cel predicat printre voi de noi, adică prin mine și Silvan și Timotei, nu a fost da și nu, ci în el a fost da.
20 [We(inc) know that is true], because everything that God promised to do [for his people], he has done completely by [sending] Christ [to save us]. That is why we say, “Yes, it is true! [God has done everything that he promised to do]!” And we praise him for that!
Fiindcă toate promisiunile lui Dumnezeu în el sunt Da, și în el Amin, spre gloria lui Dumnezeu prin noi.
21 Now it is only God himself who causes us [(exc)], as well as you, to keep on [believing] strongly in Christ. God is the one who chose us [(inc) to belong to him and to have a close relationship] with Christ.
Și cel ce ne întemeiază împreună cu voi în Cristos și ne-a uns este Dumnezeu;
22 He also sent his Holy Spirit into our [(inc)] lives to mark us as belonging to himself [MET]. Also, since he has sent his Spirit to live in us [(inc)], [he wants us to know by this that] he guarantees [MET] [to give us every other] ([blessing/good thing]) [that he has promised].
Care ne-a și sigilat și a dat arvuna Duhului în inimile noastre.
23 So now [I will tell you why I changed my mind and did not visit you as I intended to do]: God himself knows [that what I am telling you is true]. The reason that I did not return to Corinth was so that I might not have to [speak to you severely about the wrong that you had done].
Mai mult, eu invoc pe Dumnezeu ca martor peste sufletul meu, că pentru a vă cruța nu am venit până acum în Corint.
24 It is not that Silas, Timothy and I want to boss you [and tell you that you must] believe only what we say. [Not at all]! On the contrary, we [(exc)] are working as partners [with you] in order to make you happy. [We do not try to force you to believe everything that we believe, because we are sure that you are continuing to] trust [the Lord Jesus Christ] and that you are remaining firmly committed to him.
Nu că domnim peste credința voastră, ci suntem ajutoare la bucuria voastră, fiindcă voi prin credință stați în picioare.
