1 Chronicles 29
1 Then King David said to all the people who had gathered there, “My son Solomon, the one whom God has chosen [to be the next king], is young and does not have much experience. This work [of building the temple] is great/important, because this glorious building will not be to [honor] people, but to honor Yahweh our God.
Mai mult, împăratul David a spus întregii adunări: Solomon, fiul meu, pe care Dumnezeu singur l-a ales, este încă tânăr și plăpând și lucrarea este măreață, căci palatul nu este pentru om, ci pentru DOMNUL Dumnezeu.
2 From all the things that I possess, I have provided [what will be needed] to [build] the temple of my God—the gold for the things to be made of gold, the silver for the things to be made of silver, bronze for the things to be made of bronze, iron for the things to be made of iron, wood for the things to be made of wood, and large amounts of onyx and turquoise and other valuable stones of various colors, and marble and all kinds of valuable stones.
Acum am pregătit, cu toată puterea mea pentru casa Dumnezeului meu, aurul pentru lucrurile din aur și argintul pentru lucrurile din argint și arama pentru lucrurile din aramă, fierul pentru lucrurile din fier și lemn pentru lucrurile din lemn; pietre de onix și pietre să fie montate, pietre strălucitoare și de diverse culori și tot felul de pietre prețioase și pietre de marmură în abundență.
3 In addition to all these things that I have given for the temple, I am giving treasures of gold and silver, because I very much desire that this holy temple for my God be built.
Mai mult, deoarece mi-am pus dragostea pentru casa Dumnezeului meu, am dat din propria mea avere, din aur și argint, casei Dumnezeului meu, peste și deasupra a tot ceea ce am pregătit pentru casa sfântă,
4 I am giving 110 tons of gold from Ophir and 260 tons of refined silver to cover the walls of the buildings,
Trei mii de talanți de aur, de aur din Ofir și șapte mii de talanți de argint curat, pentru a îmbrăca zidurile caselor în întregime;
5 for making the other items of gold and silver, and for the other work to be done by the craftsmen. So now, [I ask you], are there others willing to show [by contributing other gifts for the building of the temple] [EUP] that they have dedicated themselves to Yahweh?”
Aurul pentru lucrurile de aur și argintul pentru lucrurile de argint și pentru tot felul de lucrări, să fie făcute de mâinile meșteșugarilor. Și cine voiește să își consacre serviciul în această zi, DOMNULUI?
6 Then the leaders of the families/clans, the leaders of the tribes of Israel, the commanders of 1,000 soldiers and the commanders of 100 soldiers, and the officials who supervised the work that the king wanted done, gave gifts (willingly/because they wanted to give them).
Atunci mai marii părinți și prinții triburilor lui Israel și căpeteniile a mii și a sute, cu conducătorii lucrării împăratului, s-au oferit de bunăvoie,
7 For the work at the temple they gave 190 tons and (185 pounds/84 kg.) of gold, 375 tons of silver, 675 tons of bronze, and 3,750 tons of iron.
Și au dat pentru serviciul casei lui Dumnezeu: aur, cinci mii de talanți și zece mii de drahme și argint, zece mii de talanți și aramă, optsprezece mii de talanți și o sută de mii de talanți de fier.
8 And any people who owned valuable stones gave them to be put in the storeroom of the temple. Jehiel, a descendant of Gershon, was appointed to be in charge of them.
Și la cei la care s-au găsit pietre prețioase, le-au dat la tezaurul casei DOMNULUI, prin mâna lui Iehiel gherșonitul.
9 The people were happy to see that their leaders wanted to give those things, because [they knew that] their leaders were happy and enthusiastic to give those things to Yahweh. And King David also was very happy.
Atunci poporul s-a bucurat pentru că au dat de bunăvoie, deoarece cu o inimă desăvârșită le-au oferit de bunăvoie DOMNULUI; și împăratul David de asemenea s-a bucurat cu mare bucurie.
10 Then, while all the people there were listening, David prayed, saying, “We praise you, Yahweh, the God whom our ancestor Jacob worshiped. We will praise you forever!
De aceea David a binecuvântat pe DOMNUL înaintea întregii adunări; și David a spus: Binecuvântat fii tu, DOMNUL Dumnezeul lui Israel, tatăl nostru, pentru totdeauna și întotdeauna.
11 You alone are great and powerful; only you are truly glorious and majestic and wonderful. [And that is true] because everything in heaven and on the earth is yours. You are the king of all the people in this world; you are the ruler of everything.
A ta, DOAMNE, este măreția și puterea și gloria și victoria și maiestatea, fiindcă tot ce este în cer și pe pământ este al tău; a ta este împărăția, DOAMNE și tu ești preamărit ca și cap deasupra tuturor.
12 Because you are very powerful [DOU], you are able to cause anyone to be great and strong.
Deopotrivă bogății și onoare vin din tine și tu domnești peste toate; și în mâna ta este putere și tărie; și în mâna ta stă să faci lucruri mari și să dai tărie tuturor.
13 So now, our God, we thank you, and we praise you [MTY] for being very great.
Și de aceea, Dumnezeul nostru, îți mulțumim și lăudăm numele tău glorios.
14 But my people and I are not really able to give anything to you, because everything [that we have] comes from you, and what we have given to you are only the things that we have received from you [MTY].
Dar cine sunt eu și ce este poporul meu, ca să fim în stare să îți oferim de bunăvoie în acest fel? Căci toate lucrurile vin din tine și din al tău ți-am dat noi.
15 [In this land] we are like [MET] foreigners and strangers, like our ancestors were. Our time here on this earth is like [SIM] a shadow [that disappears quickly]; [we know that there is] nothing [that] can enable us [to escape dying].
Fiindcă suntem străini înaintea ta și locuitori temporari, precum au fost toți părinții noștri. Zilele noastre pe pământ sunt ca o umbră și nu este nimeni să rămână.
16 Yahweh our God, we have gathered all these things to use in building your [MTY] temple, but all of it really belongs to you, and you have given it to us [MTY].
DOAMNE Dumnezeul nostru, toată această avere pe care am pregătit-o pentru a-ți construi o casă pentru numele tău sfânt, vine din mâna ta și este tot a ta.
17 My God, I know that you test us people, and you are pleased if you find out that we do what is right. All these things I have given to you because I wanted to. And now I have seen that your people have also joyfully and generously given things to you.
Cunosc de asemenea, Dumnezeul meu, că tu încerci inima și ai plăcere în integritate. Cât despre mine, în integritatea inimii mele, am oferit de bunăvoie toate aceste lucruri; și acum am văzut cu bucurie poporul tău, care este prezent aici, că ți-au oferit de bunăvoie.
18 Yahweh, the God whom our ancestors Abraham, Isaac, and Jacob worshiped, I desire/hope that your people will continue to desire [to do things like this] forever, and that they will always be loyal to you.
DOAMNE Dumnezeul lui Avraam, Isaac și al lui Israel, părinții noștri, ține aceasta pentru totdeauna în închipuirea gândurilor inimii poporului tău și pregătește inima lui pentru tine;
19 And now, please enable my son Solomon to faithfully and sincerely [DOU] obey your commands and laws and decrees [DOU] and to do everything that is needed to build this beautiful building for which I have provided [all these things].”
Și dă-i lui Solomon, fiul meu, o inimă desăvârșită, să țină poruncile tale, mărturiile tale, statutele tale și să facă toate aceste lucruri și să construiască palatul, pentru care am făcut pregătiri.
20 Then David said to all the people who were gathered there, “Praise Yahweh our God!” So they all praised Yahweh the God whom their ancestors ([also worshiped/belonged to]). They prostrated themselves on the ground in front of Yahweh and in front of the king.
Și David a spus întregii adunări: Acum binecuvântați pe DOMNUL Dumnezeul vostru. Și toată adunarea a binecuvântat pe DOMNUL Dumnezeul părinților lor; și și-au plecat capetele și s-au închinat DOMNULUI și împăratului.
21 The next day the people offered sacrifices to Yahweh. They presented many animals to be completely burned [on the altar]: 1,000 bulls, 1,000 rams, 1,000 male sheep, plus offerings of wine, and many other sacrifices on behalf of all [the people of] Israel.
Și au înjunghiat sacrificii DOMNULUI și au adus oferiri arse DOMNULUI, a doua zi după acea zi, o mie de tauri, o mie de berbeci și o mie de miei, cu oferirile lor de băutură și sacrificii din abundență pentru tot Israelul;
22 On that day the people were joyful and ate and drank while Yahweh was watching. Then for the second time they declared that Solomon was now the king. While Yahweh was watching, they anointed him [with olive oil] to be the king, and they anointed Zadok to be the Supreme Priest.
Și au mâncat și au băut înaintea DOMNULUI în acea zi cu mare veselie. Și l-au făcut pe Solomon, fiul lui David, împărat a doua oară și l-au uns pentru DOMNUL să fie mai marele guvernator, și pe Țadoc să fie preot.
23 So Solomon sat on the throne [because Yahweh wanted him to be] the king to succeed his father David. [During the following years] Solomon prospered, and all the Israeli people obeyed him.
Atunci Solomon a șezut pe tronul DOMNULUI, ca împărat în locul tatălui său David, și a prosperat; și tot Israelul a ascultat de el.
24 King David’s other sons and all the officers and mighty warriors accepted Solomon as their king, and they solemnly promised to obey him.
Și toți prinții și războinicii și de asemenea toți fiii împăratului David, s-au supus împăratului Solomon.
25 Yahweh caused Solomon to be highly respected by all the Israeli people, and they honored him very much. No king of Israel was honored as much as Solomon was.
Și DOMNUL a preamărit pe Solomon, peste măsură, în ochii întregului Israel și i-a dăruit o astfel de maiestate împărătească ce nu mai fusese peste vreun împărat înaintea lui, în Israel.
26 Jesse’s son David was the king who ruled all of Israel.
Astfel David, fiul lui Isai, a domnit peste tot Israelul.
27 He ruled for 40 years: Seven years in Hebron [city] and 33 years in Jerusalem.
Și timpul cât a domnit peste Israel a fost de patruzeci de ani; șapte ani a domnit în Hebron și treizeci și trei de ani a domnit în Ierusalim.
28 He became an old man who was very rich and greatly honored by all the people. Then he died, and his son Solomon became the king [of Israel].
Și a murit la o bătrânețe frumoasă, plin de zile, bogății și onoare; și Solomon, fiul său, a domnit în locul său.
29 A record of all the things that King David did while he ruled, from the beginning to the end, was put on scrolls written by the prophets Samuel, Nathan, and Gad.
Și faptele împăratului David, cele dintâi și cele din urmă, iată, ele sunt scrise în cartea lui Samuel, văzătorul, și în cartea profetului Natan și în cartea lui Gad, văzătorul,
30 They told about his powerful rule [HEN], and all the things that happened to him and to the people of Israel and in the nearby kingdoms [while he was ruling Israel].
Cu toată domnia lui și puterea lui și timpurile care au trecut peste el și peste Israel și peste toate împărățiile țărilor.
