Proverbs 31
1 The words of Lemuel the king, —the strain which was taught him by his mother: —
Cuvintele împăratului Lemuel, profeția pe care mama lui l-a învățat.
2 What, my son? and what, the son of my womb? aye what, the son of my vows?
Ce, fiul meu? Și ce, fiul pântecelui meu? Și ce, fiul promisiunilor mele?
3 Do not give, to women, thy strength, nor thy ways, to them who ruin kings.
Nu da vigoarea ta femeilor, nici căile tale aceleia ce distruge împărați.
4 It is not for kings, O Lemuel, it is not for kings to drink wine, nor, for dignitaries, to desire strong drink,
Nu este pentru împărați, O Lemuel, nu este pentru împărați să bea vin, nici pentru prinți băutura tare;
5 Lest he drink, and forget that which is decreed, and alter the plea of any who are sorely oppressed.
Ca nu cumva să bea și să uite legea și să pervertească judecata oricăruia dintre cei nenorociți.
6 Give strong drink, to him that is perishing, and wine, to such as are embittered in soul:
Dă băutură tare aceluia ce stă să piară și vin acelora cu o inimă îndurerată.
7 Let him drink, and forget his poverty, and, his wearying toil, let him remember no more.
Lasă-l să bea și să își uite sărăcia și să nu își mai amintească de nefericirea lui.
8 Open thy mouth for the dumb, for the cause of all the children of the departed.
Deschide-ți gura pentru cel mut în cauza tuturor acelora ce sunt rânduiți pentru nimicire.
9 Open thy mouth—judge righteously, —and administer justice for the poor and the needy.
Deschide-ți gura, judecă cu dreptate și pledează în cauza celui sărac și nevoiaș.
10 A virtuous woman, who can find? for, far beyond corals, is her worth.
Cine poate găsi o femeie virtuoasă? Fiindcă prețul ei este mult peste cel al rubinelor.
11 The heart of her husband, trusteth her, and, gain, he shall not lack:
Inima soțului ei se încrede în ea, așa încât el nu va avea nevoie de pradă.
12 She doeth him good and not evil, all the days of her life:
Ea îi va face bine și nu rău în toate zilele vieții ei.
13 She seeketh wool and flax, and worketh willingly with her hands:
Ea caută lână și in și lucrează cu plăcere cu mâinile ei.
14 She is like the ships of the merchant, from afar, she bringeth in her food;
Ea este precum corăbiile comercianților; de departe își aduce mâncarea.
15 And she riseth, while yet it is night, and giveth food to her household, and a task to her maidens:
Ea se trezește când este încă noapte și dă mâncare casei ei și o porție servitoarelor.
16 She considereth a field, and procureth it, Out of the fruit of her hands, she planteth a vineyard:
Ea are în considerare un câmp și îl cumpără; cu rodul mâinilor ei sădește o vie.
17 She girdeth, with strength her loins, and putteth vigour into her arms:
Ea își încinge șalele cu putere și își întărește brațele.
18 She tasteth, whether, good, be her merchandise, and her lamp, goeth not out by night:
Ea pricepe că produsele ei sunt bune; candela ei nu se stinge în noapte.
19 Her hands, she putteth forth to the distaff, and, her palms, lay hold of the spindle:
Ea își pune mâinile pe furcă și mâinile ei țin fusul.
20 Her palm, she spreadeth out to the oppressed, and, her hands, she extendeth to the needy:
Ea își întinde mâna spre cel sărac; da, își întinde mâinile spre cel nevoiaș.
21 She feareth not, for her household, because of the snow, for, all her household, are clothed with crimson:
Ea nu se teme de zăpadă pentru casa ei, fiindcă toți ai casei ei sunt îmbrăcați cu stacojiu.
22 Coverlets, she maketh for herself, Of white linen and of purple, is her clothing:
Ea își face singură cuverturi; îmbrăcămintea ei este mătase și purpură.
23 Known in the gates, is her husband, when he sitteth, with the elders of the land:
Soțul ei este cunoscut la porți, când șade printre bătrânii țării.
24 Fine linen wraps, she maketh and selleth, and, girdles, doth she deliver to the trader:
Ea face stofe fine de in și le vinde; și dă comerciantului brâie.
25 Strength and dignity, are her clothing, and she laugheth at the time to come:
Putere și onoare sunt îmbrăcămintea ei și ea se va bucura de ziua care vine.
26 Her mouth, she openeth with wisdom, and, the instruction of kindness, is on her tongue:
Ea își deschide gura cu înțelepciune și pe limba ei se află legea bunătății.
27 She looketh well to the goings of her household, and, the bread of idleness, will she not eat.
Ea veghează căile celor din casa ei și nu mănâncă pâinea trândăviei.
28 Her children rise up, and call her happy! her husband, and he praiseth her: —
Copiii ei se ridică și o numesc binecuvântată; soțul ei la fel și o laudă:
29 Many daughters, have done virtuously, but, thou, excellest them all!
Multe fiice s-au purtat virtuos, dar tu le întreci pe toate.
30 Deceitful is loveliness and vain is beauty, The woman that revereth Yahweh, she, shall be praised:
Favoarea este înșelătoare și frumusețea este deșartă, dar o femeie care se teme de DOMNUL va fi lăudată.
31 Give her of the fruit of her own hands, and let her own works, praise her in the gates.
Dă-i din rodul mâinilor ei și să o laude la porți propriile ei fapte.
