Proverbs 3
1 My son, mine instruction, do not thou forget, and, my commandment, let thy heart observe;
Fiul meu, nu uita legea mea, ci inima ta să păzească poruncile mele;
2 For, length of days and years of life, and blessedness, shall they add to thee.
Fiindcă ele vor adăuga zilelor tale lungime și ani de viață și pace.
3 Lovingkindness and faithfulness, let them not forsake thee, —bind them, upon thy neck, write them upon the tablet of thy heart:
Să nu te părăsească mila și adevărul; leagă-le în jurul gâtului tău; scrie-le pe tăblia inimii tale;
4 So find thou favour and good repute, in the eyes of God and man.
Astfel vei găsi favoare și bună înțelegere în ochii lui Dumnezeu și a oamenilor.
5 Trust thou in Yahweh, with all thy heart, and, unto thine own understanding, do not lean:
Încrede-te în DOMNUL cu toată inima ta și nu te sprijini pe propria ta înțelegere.
6 In all thy ways, acknowledge him, and, he, will make straight thy paths.
Recunoaște-l în toate căile tale și el îți va îndrepta cărările.
7 Do not become wise in thine own eyes, revere Yahweh, and avoid evil:
Nu fi înțelept în ochii tăi; teme-te de DOMNUL și depărtează-te de rău.
8 Healing, shall it be to thy body, and refreshing, to thy bones.
Va fi sănătate buricului tău și măduvă oaselor tale.
9 Honour thou Yahweh, with thy substance, and with the firstfruit of all thine increase;
Onorează pe DOMNUL cu averea ta și cu primele roade din tot venitul tău;
10 So shall thy storehouses be filled with plenty, and, with new wine, shall thy vats overflow.
Astfel vor fi umplute hambarele tale cu abundență și teascurile tale vor da pe dinafară cu vin nou.
11 The, chastening of Yahweh, my son, do not reject, nor loathe his rebuke;
Fiul meu, nu disprețui disciplinarea DOMNULUI, nici nu obosi la îndreptarea lui,
12 For, whom Yahweh loveth, he correcteth, he causeth pain to the son in whom he delighteth.
Fiindcă DOMNUL îndreaptă pe cine iubește, precum un tată pe fiul în care își găsește plăcere.
13 How happy the man who hath found wisdom, and the man who draweth forth understanding,
Fericit este omul care găsește înțelepciune și omul care obține înțelegere.
14 For better is her merchandise, than the merchandise of silver, yea, than gold, her increase;
Căci comerțul cu ea este mai bun decât comerțul cu argint, iar câștigul ei decât aurul fin.
15 More precious, is she, than corals, yea, none of thy delightful things, doth equal her:
Ea este mai prețioasă decât rubinele și toate lucrurile pe care le dorești nu sunt de comparat cu ea.
16 Length of days, is in her right hand, in her left, are riches and honour;
În mâna ei dreaptă se află lungimea zilelor și în stânga ei sunt bogățiile și onoarea.
17 Her ways, are ways of pleasantness, and, all her paths, are peace;
Căile ei sunt căi plăcute și toate cărările ei sunt pace.
18 A tree of life, is she, to them who secure her, —and, they who hold her fast, are every one to be pronounced happy.
Ea este un pom al vieții pentru cei ce o țin strâns și fericit este cel care o păstrează.
19 Yahweh, in wisdom, founded the earth, establishing the heavens with understanding;
DOMNUL prin înțelepciune a fondat pământul, prin înțelegere a întemeiat cerurile.
20 By his knowledge, the resounding deeps were burst open, and, the skies, drop down dew.
Prin cunoașterea lui sunt despicate adâncurile și norii picură roua.
21 My son, let them not depart from thine eyes, guard thou counsel, and purpose:
Fiul meu, să nu se depărteze ele de ochii tăi! Păzește înțelepciunea sănătoasă și discernerea;
22 So shall they become life to thy soul, and an adorning to thy neck;
Astfel ele vor fi viață sufletului tău și grație gâtului tău.
23 Then, shalt thou walk securely in thy way, and, thy foot, shall not stumble;
Atunci vei umbla în siguranță pe calea ta și piciorul tău nu se va poticni.
24 When thou sittest down, thou shalt have no dread, yea thou shalt lie down, and sweet shall be thy sleep.
Când te culci, nu te vei teme; da, te vei culca și somnul tău va fi dulce.
25 Be not thou afraid of sudden dread, nor of the desolation of the lawless, when it cometh.
Nu te teme de spaima năprasnică, nici de pustiirea celor stricați când vine.
26 For, Yahweh, will be in all thy ways, and will keep thy foot from the snare.
Fiindcă DOMNUL va fi încrederea ta și îți va păstra piciorul să nu fie prins.
27 Withhold not good from them who ask it, when it is in power of thy hand to do it:
Nu opri binele de la cei cărora li se cuvine, când stă în puterea mâinii tale să o faci.
28 Do not say to thy neighbour, Go and come again, and to-morrow I will give, when thou hast it by thee.
Nu spune vecinului tău: Du-te și revino, și mâine îți voi da; când ai lângă tine ce îi trebuie.
29 Devise not against thy neighbour an injury, seeing that, he, dwelleth securely by thee.
Nu plănui răul împotriva vecinului tău, văzând că el trăiește în siguranță lângă tine.
30 Contend not with a man without cause, if he hath dealt thee no wrong.
Nu te certa fără motiv cu un om, dacă nu ți-a făcut niciun rău.
31 Do not thou envy the man of violence, neither choose thou any of his ways;
Nu invidia pe opresor și nu alege niciuna din căile lui.
32 For, an abomination to Yahweh, is the tortuous man, but, with the upright, he is intimate.
Fiindcă cel pervers este urâciune pentru DOMNUL, dar taina lui este cu cei drepți.
33 The curse of Yahweh, is in the house of the lawless one, but, the home of the righteous, he blesseth.
Blestemul DOMNULUI este în casa celui stricat, dar el binecuvântează locuința celor drepți.
34 Though at scoffers he scoffeth, yet, to the humbled, he granteth favour.
Într-adevăr, el batjocorește pe batjocoritori, dar dă har celor umili.
35 Honour, shall the wise inherit, —but, as for dullards, shame shall carry them away.
Cei înțelepți vor moșteni glorie, dar rușinea va fi înălțarea proștilor.
