Proverbs 23
1 When thou sittest to eat with a ruler, thou shalt consider well, what is before thee;
Când te așezi să mănânci cu un conducător, cu atenție ia aminte la ce este înaintea ta;
2 And shalt put a knife to thy throat, if, of great appetite, thou art:
Și pune un cuțit la gâtul tău, dacă ești un om dedat apetitului.
3 Do not crave his dainties, for, the same, are deceitful food.
Nu dori delicatesele lui, fiindcă ele sunt mâncare înșelătoare.
4 Do not toil to get wealth, of thine own understanding, forbear:
Nu munci ca să fii bogat; oprește-te de la propria ta înțelepciune.
5 Wilt thou let thine eye fly thereupon, when it is nothing? for it will, surely make, itself wings, Like an eagle, will it wing its way across the heavens.
Îți vei aținti ochii asupra a ceva ce nu este? Fiindcă bogățiile cu siguranță își fac aripi; ele zboară departe ca o acvilă spre cer.
6 Do not eat the food of him that hath a begrudging eye, neither crave thou his dainties;
Nu mânca pâinea aceluia ce are un ochi rău, nici nu dori delicatesele lui,
7 For, just as he hath thought in his own mind, so, he is: Eat and drink! he may say to thee, but, his heart, is not with thee.
Fiindcă așa cum gândește în inima lui, așa este el; Mănâncă și bea, îți spune el; dar inima lui nu este cu tine.
8 As for thy morsel thou hast eaten, thou shalt vomit it, so shalt thou waste thy things so sweet.
Bucata pe care ai mâncat-o, o vei vărsa și îți vei pierde cuvintele dulci.
9 In the ears of a dullard, do not speak, for he will despise the good sense of thy words.
Nu vorbi în urechile unui prost, fiindcă va disprețui înțelepciunea cuvintelor tale.
10 Do not move back the ancient boundary, and, into the fields of the fatherless, do not enter;
Nu scoate pietrele vechi de hotar și nu intra în câmpurile celor fără tată,
11 For, their near of kin, is strong, he, will plead their cause with thee.
Fiindcă răscumpărătorul lor este puternic; va pleda împotriva ta în cauza lor.
12 Bring, to correction, thy heart, and thine ears, to the sayings of knowledge.
Dedică-ți inima instruirii și urechile tale cuvintelor cunoașterii.
13 Do not withhold, from a child, correction, When thou smitest him with the rod, he shall not die:
Nu cruța copilul de la disciplinare, fiindcă dacă îl bați cu nuiaua, nu va muri.
Bate-l cu nuiaua și îi vei elibera sufletul din iad. (Sheol h7585)
15 My son! if thy heart be wise, my heart shall rejoice, even mine.
Fiul meu, dacă inima ta este înțeleaptă, inima mea se va bucura, chiar a mea.
16 So shall my reins exult, when thy lips speak the things that are right.
Da, rărunchii mei se vor bucura când buzele tale spun lucruri drepte.
17 Let not thy heart be envious of sinners, only of the reverence of Yahweh, all day long;
Să nu invidieze inima ta pe păcătoși, ci rămâi în teama de DOMNUL cât este ziua de lungă.
18 For surely there is a future, and, thine expectation, shall not be cut off.
Căci cu siguranță este un viitor și așteptarea ta nu va fi stârpită.
19 Hear, thou, my son, and be wise, and lead forward, in duty, thy heart.
Ascultă fiul meu și fii înțelept și călăuzește-ți inima pe cale.
20 Do not be among them who tipple with wine, —among them who are gluttons;
Nu fi printre băutorii de vin, printre destrăbălații mâncători de carne;
21 For, the tippler and the glutton, shall come to poverty, and, rags, shall Slumber put on!
Fiindcă bețivul și mâncăciosul vor ajunge la sărăcie; și somnolența va îmbrăca pe un om în zdrențe.
22 Hearken to thy father here, who begat thee, and despise not, when she is old, thy mother.
Dă ascultare tatălui tău care te-a născut și nu disprețui pe mama ta când este bătrână.
23 Truth, buy thou, but do not sell, wisdom, and correction, and understanding.
Cumpără adevărul și nu îl vinde; de asemenea înțelepciunea și instruirea și înțelegerea.
24 Greatly shall exult, the father of a righteous man, and, he that begetteth a wise son, shall rejoice in him:
Tatăl celui drept se va bucura mult, și cel ce naște un copil înțelept va avea bucurie de la el.
25 Rejoice shall thy father and thy mother, yea she, shall exult, who bare thee.
Tatăl tău și mama ta vor fi veseli, și cea care te-a născut se va bucura.
26 Oh give, my son, thy mind unto me, and let, thine eyes, observe, my ways;
Fiul meu, dă-mi inima ta și lasă-ți ochii să observe căile mele.
27 For, a deep chasm, is the unchaste woman, and, a narrow pit, the female unknown;
Fiindcă o curvă este un șanț adânc, și o femeie străină este o groapă strâmtă.
28 Yea, she, as for prey, lieth in wait, and, the treacherous among mankind, she causeth to abound.
De asemenea ea pândește ca după pradă și înmulțește pe călcătorii de lege între oameni.
29 Who hath woe? Who hath outcry of pain? Who hath contentions? Who hath complaining? Who hath needless wounds? Who hath dullness of eyes?
Cine are vaiet? Cine are întristări? Cine are certuri? Cine are bolboroseli? Cine are răni fără motiv? Cine are roșeața ochilor?
30 They who tarry over wine, they who go in to search for mixed wine.
Cei ce adastă îndelung la vin, cei ce se duc să caute vinul amestecat.
31 Do not look on wine when it becometh red, when it giveth in the cup its sparkle, glideth down smoothly.
Nu te uita la vin când este roșu, când își arată culoarea în pahar, când se mișcă singur.
32 Its after effect, is that, like a serpent, it biteth, and, like a viper, it doth sting.
La urmă mușcă precum un șarpe și înțeapă ca o viperă.
33 Thine eyes, will see strange women, and, thy heart, will speak perverse things:
Ochii tăi vor privi femei străine și inima ta va rosti lucruri perverse.
34 So shalt thou become, as one lying down in the heart of the sea, —or as one lying down on the top of the mastgear:
Da, vei fi ca acela ce se întinde în mijlocul mării, sau ca acela ce se întinde în vârful unui catarg.
35 They smote me—I felt no pain, They struck me down—I noticed it not, —When shall I wake up? I will go on, I will seek it, again!
M-au lovit, vei spune tu, și nu am fost rănit; m-au bătut și nu am simțit; când mă voi trezi? Îl voi căuta din nou.
