Proverbs 14
1 Every, wise woman, buildeth up her house, but, a foolish one, with her own hands, would break it down.
Fiecare femeie înțeleaptă își zidește casa, dar nechibzuita o dărâmă cu mâinile ei.
2 He that walketh in his uprightness, is one who revereth Yahweh, but, he that is crooked in his way, is one who despiseth him.
Cel ce umblă în integritatea lui se teme de DOMNUL, dar cel ce este pervers în căile sale îl disprețuiește.
3 In the mouth of the foolish, is a haughty rod, but, as for the lips of the wise, thou shalt give heed to them!
În gura celui nebun este un toiag al mândriei, dar buzele celor înțelepți îi vor păstra.
4 Without cattle, the crib is clean, but, much increase, is in the strength of the ox.
Unde nu sunt boi, ieslea este curată; dar mult câștig este prin tăria boului.
5 A faithful witness, will not deceive, but a false witness, uttereth deceitful things.
Un martor credincios nu minte, dar un martor fals vântură minciuni.
6 A scoffer seeketh wisdom, and there is none, but, knowledge, to the discerning, is easy.
Un batjocoritor caută înțelepciunea și nu o găsește, dar cunoașterea este ușoară pentru cel ce înțelege.
7 Get thee from the presence of a man that is a dullard, when thou perceivest not the lips of knowledge.
Pleacă din prezența unui om prost, când nu găsești în el buzele cunoașterii.
8 The wisdom of the prudent, is to understand his way, but, the folly of dullards, is a fraud.
Înțelepciunea celui chibzuit este să cunoască propria sa cale, dar nechibzuința proștilor este înșelăciune.
9 the foolish, scoff at guilt, but, between the upright, is good pleasure.
Nebunii iau în râs păcatul, dar printre drepți este favoare.
10 The heart, knoweth its own bitterness, and, in its joy, no stranger shareth.
Inima își cunoaște propria ei amărăciune, și un străin nu se amestecă în bucuria ei.
11 The house of the lawless, shall be destroyed, but, the tent of the upright, shall flourish.
Casa celor stricați va fi dărâmată, dar tabernacolul celor integri va înflori.
12 There is a way that enticeth a man, but, at the latter end thereof, are the ways of death!
Este o cale care i se pare dreaptă unui om, dar sfârșitul ei sunt căile morții.
13 Even, in laughter, the heart may be in pain, and, the latter end of gladness, be grief.
Chiar în râs inima este plină de durere, și sfârșitul acelei veselii este întristare.
14 With his own ways, shall be filled the backslider in heart, and, from himself, shall a good man [be satisfied].
Cel care decade în inimă va fi umplut cu propriile sale căi, și un om bun va fi umplut din el însuși.
15 The simple, believeth every word, but, the prudent, looketh well to his going.
Cel simplu crede fiecare cuvânt, dar omul chibzuit se uită bine la umblarea lui.
16 A wise man, feareth, and avoideth evil, but, a dullard, is haughty and confident.
Un om înțelept se teme și se depărtează de rău, dar prostul se înfurie și este încrezător.
17 The impatient, worketh folly, and, a man of wicked devices, is hated.
Cel care repede se mânie lucrează nechibzuit, și un bărbat al planurilor stricate este urât de alții.
18 The simple inherit folly, but, the shrewd, crowneth himself with knowledge.
Cei simpli moștenesc nechibzuință, dar cei chibzuiți sunt încoronați cu cunoaștere.
19 Abased are the wicked, before the good, and, the lawless, at the gates of the righteous.
Cei răi se apleacă în fața celor buni, și cei stricați la porțile celui drept.
20 Even by his neighbour, is a poor man hated, but, the lovers of the rich man, are many.
Cel sărac este urât chiar de aproapele său, dar cel bogat are mulți prieteni.
21 He that sheweth contempt for his neighbour, sinneth, but, he that sheweth favour to the afflicted, how happy is he!
Cel ce disprețuiește pe aproapele său păcătuiește, dar cel ce are milă de săraci, fericit este.
22 Shall they not, become vagrants, who devise evil? but, lovingkindness and faithfulness, [be to] them who devise good.
Nu rătăcesc cei ce plănuiesc răul? Dar milă și adevăr vor fi cu cei ce plănuiesc binele.
23 By all labour, there will be abundance, but, the talk of the lips, tendeth only to want.
În toată munca este câștig, dar vorbăria buzelor duce numai la lipsă.
24 the crown of the wise, is their wealth, but, the folly of dullards, is, folly.
Coroana celor înțelepți este bogăția lor, dar nechibzuința proștilor este nechibzuință.
25 A deliverer of souls, is a faithful witness, but, he that uttereth falsehoods, is a fraud.
Un martor adevărat eliberează suflete, dar un martor înșelător vântură minciuni.
26 In the reverence of Yahweh, is strong security, and, his children, shall have a place of refuge.
În teama de DOMNUL este încredere puternică, și copiii lui vor avea un loc de scăpare.
27 The reverence of Yahweh, is a well-spring of life, that a man may avoid the snares of death.
Teama de DOMNUL este un izvor de viață, ca să depărteze de capcanele morții.
28 In the multitude of a people, is the majesty of the king, but, in the ceasing of population, is the ruin of the prince.
În mulțimea poporului stă onoarea împăratului, dar în lipsa poporului este nimicirea prințului.
29 One slow to anger, hath great understanding, but, the hasty in spirit, exalteth folly.
Cel încet la furie este omul unei mari înțelegeri, dar cel al unui duh nerăbdător înalță nechibzuință.
30 The life of the whole body, is a tranquil mind, but, a decay of the bones, is jealousy.
O inimă sănătoasă este viața cărnii, dar invidia este putregaiul oaselor.
31 The oppressor of the poor, hath reproached his Maker, but he that sheweth favour to the needy, is one who, holdeth Him in honour.
Cel ce oprimă pe sărac ocărește pe Făcătorul său, dar cel ce îl onorează are milă de sărac.
32 By his own wickedness, shall the lawless man, be thrust down, but the righteous, seeketh refuge in his integrity.
Cel stricat este alungat în stricăciunea lui, dar cel drept are speranță în moartea sa.
33 In the heart of the intelligent, reposeth wisdom, but, in the midst of dullards, it maketh itself known.
Înțelepciunea se odihnește în inima celui ce are înțelegere, dar ce este în mijlocul proștilor este făcut cunoscut.
34 Righteousness, exalteth a nation, but, a reproach to any people, is sin.
Dreptatea înalță o națiune, dar păcatul este ocară pentru orice popor.
35 The good-pleasure of a king, is due to a servant who is discreet, but, his indignation, shall be against him that bringeth shame.
Favoarea împăratului este îndreptată spre un servitor înțelept, dar furia lui este împotriva celui ce aduce rușinea.
