Mark 11
1 And, when they are drawing near unto Jerusalem, unto Bethphage and Bethany, towards the Mount of Olives, he sendeth forth two of his disciples, —
Când s-au apropiat de Ierusalim, de Betfaghe și Betania, pe Muntele Măslinilor, a trimis doi dintre ucenicii Săi
2 and saith unto them—Go your way into the village that is over against you, and, straightway, as ye are entering it, ye shall find a colt tied, upon which, no, man, yet, hath sat: loose him, and bring him.
și le-a zis: “Mergeți în satul care este în fața voastră. Imediat ce veți intra în el, veți găsi legat un măgăruș tânăr, pe care nu s-a așezat nimeni. Dezlegați-l și aduceți-l.
3 And, if anyone unto you should say—Why are ye doing this? say—The Lord, of him hath need; and, straightway, he sendeth him off again here.
Dacă vă întreabă cineva: “De ce faceți asta?”, spuneți: “Domnul are nevoie de el”; și îndată îl va trimite înapoi aici.”
4 And they departed, and found a colt, tied unto a door outside, on the street, —and they are loosing him.
S-au dus și au găsit un măgăruș legat la ușă, afară, în plină stradă, și l-au dezlegat.
5 And, certain of them that were there standing, were saying unto them—What are ye doing, loosing the colt?
Unii dintre cei care stăteau acolo i-au întrebat: “Ce faceți, dezlegând măgărușul?”
6 and they said unto them as, Jesus, said, —and they let them go.
Ei le-au spus exact cum le spusese Isus și i-au lăsat să plece.
7 And they bring the colt unto Jesus, and throw upon him their mantles, —and he took his seat upon him.
Au adus la Isus un măgăruș, și-au aruncat hainele pe el și Isus a șezut pe el.
8 And, many, spread out, their mantles, along the way, and, others, young branches, —cutting them out of the fields.
Mulți își întindeau hainele pe drum, iar alții tăiau ramuri din copaci și le împrăștiau pe drum.
9 And, they who were going before, and they who were following after, were crying aloud—Hosanna! Blessed, is he that is coming in the name of the Lord!
Cei care mergeau în față și cei care veneau după ei strigau: “Osana! Binecuvântat este cel care vine în numele Domnului!
10 Blessed, is the coming kingdom of our father David! Hosanna in the highest!
Binecuvântată este împărăția tatălui nostru David, care vine în numele Domnului! Osana în locurile prea înalte!”
11 And he entered into Jerusalem, into the temple, and, looking round on all things, late already being the hour, he went out into Bethany, with the twelve.
Isus a intrat în Templul din Ierusalim. După ce a privit totul în jur, fiind seară, a ieșit în Betania cu cei doisprezece.
12 And, on the morrow, when they came forth from Bethany, he hungered;
A doua zi, după ce au ieșit din Betania, i-a fost foame.
13 and, seeing a fig-tree from afar, having leaves, he came… if, therefore, he should find aught in it, and, coming up to it, nothing, found he, save, leaves; for it was not, the season, of figs.
Văzând de departe un smochin care avea frunze, a venit să vadă dacă nu cumva ar putea găsi ceva pe el. Când a ajuns la el, nu a găsit decât frunze, căci nu era sezonul smochinelor.
14 And, answering, he said unto it—No more, unto times age-abiding, let anyone of thee, eat fruit. And his disciples were listening. (aiōn g165)
Isus i-a spus: “Fie ca nimeni să nu mai mănânce vreodată fructe de la tine!”, iar discipolii lui au auzit. (aiōn g165)
15 And they come into Jerusalem. And, entering into the temple, he began to be casting out them who were selling and them who were buying in the temple, and, the tables of the money-changers, and the seats of them who were selling doves, he overthrew, —
Au ajuns la Ierusalim, și Isus a intrat în Templu și a început să dea afară pe cei ce vindeau și pe cei ce cumpărau în Templu, să răstoarne mesele schimbătorilor de bani și scaunele celor ce vindeau porumbei.
16 and was not suffering that anyone should carry a vessel through the temple;
El nu permitea nimănui să transporte un recipient prin templu.
17 and was teaching, and saying—Is it not written, My house, a house of prayer, shall be called, for all the nations? but, ye, have made it, A den of robbers.
El îi învăța și le spunea: “Nu este oare scris: “Casa mea va fi numită casă de rugăciune pentru toate neamurile?”? Dar voi ați făcut din ea o peșteră de tâlhari!”
18 And the High-priests and the Scribes, heard, it, and began seeking how they might, destroy, him, —for they were fearing him; for, all the multitude, were being struck with astonishment at his teaching.
Preoții cei mai de seamă și cărturarii au auzit acest lucru și căutau cum să-L nimicească. Căci se temeau de el, pentru că toată mulțimea era uimită de învățătura lui.
19 And, as soon as it became late, they were going forth outside the city.
Când s-a făcut seară, a ieșit din cetate.
20 And, passing by early, they saw the fig-tree, withered from its roots;
Dimineața, când a trecut pe acolo, a văzut smochinul uscat din rădăcini.
21 and, put in mind, Peter saith unto him—Rabbi! see! the fig-tree which thou didst curse, is withered.
Petru, aducându-și aminte, i-a zis: “Rabi, uite! Smochinul pe care l-ai blestemat s-a uscat”.
22 And, answering, Jesus saith unto them—Have faith in God.
Isus le-a răspuns: “Aveți credință în Dumnezeu.
23 Verily, I say unto you—Whosoever shall say unto this mountain, Be lifted up, and cast into the sea, and shall not doubt in his heart but shall believe that, what he speaketh, cometh to pass, it shall be his.
Căci, cu adevărat vă spun că oricine va spune acestui munte: “Ia-l și aruncă-l în mare” și nu se îndoiește în inima lui, ci crede că ceea ce spune se întâmplă, va avea tot ce spune.
24 For this cause, I say unto you—All things, whatsoever ye are praying for and asking, believe that ye have received, and they shall be yours.
De aceea vă spun că orice lucru pe care îl rugați și îl cereți, credeți că l-ați primit și îl veți avea.
25 And, when ye stand praying, forgive, if aught ye have against any, —that, your Father also, who is in the heavens, may forgive you your offences.
Ori de câte ori stați la rugăciune, iertați, dacă aveți ceva împotriva cuiva, pentru ca și Tatăl vostru, care este în ceruri, să vă ierte greșelile voastre.
Dar dacă nu iertați, nici Tatăl vostru care este în ceruri nu vă va ierta greșelile voastre.”
27 And they come again into Jerusalem. And, as he is walking in the temple, the High-priests and the Scribes and the Elders come unto him,
Și, întorcându-se la Ierusalim, pe când umbla El în Templu, au venit la El preoții cei mai de seamă, cărturarii și bătrânii
28 and were saying unto him—By what authority, these things, art thou doing? And who to thee hath given this authority that, these things, thou shouldst be doing?
și au început să-I spună: “Cu ce putere faci Tu aceste lucruri? Sau cine ți-a dat această autoritate ca să faci aceste lucruri?”
29 But, Jesus, said unto them—I will question you, as to one matter, and answer me, —and I will tell you, by what authority, these things, I am doing:
Isus le-a zis: “Vă voi pune o întrebare. Răspundeți-mi și vă voi spune cu ce autoritate fac aceste lucruri.
30 The immersion by John, Of heaven, was it, or, of men? Answer me!
Botezul lui Ioan — a fost din cer sau de la oameni? Răspundeți-mi!”
31 And they were deliberating among themselves, saying—If we say, Of heaven, he will say, Wherefore [then] did ye not believe him?
Ei se gândeau între ei, zicând: “Dacă vom spune: “Din cer”, el va zice: “De ce nu l-ați crezut?”
32 But, should we say, Of men…, they were in fear of the multitude, for, one and all, were holding John, in very deed, that he was, a prophet.
Dacă vom spune: “De la oameni””, se temeau de popor, căci toți îl considerau pe Ioan ca fiind cu adevărat un profet.
33 And, making answer unto Jesus, they say—We know not; and Jesus saith unto them—Neither do, I, tell you, by what authority, these things, I am doing.
Ei i-au răspuns lui Isus: “Nu știm”. Isus le-a zis: “Nici Eu nu vă voi spune cu ce putere fac aceste lucruri.”
