Job 15
1 Then responded Eliphaz the Temanite, and said:
Atunci Elifaz temanitul a răspuns și a zis:
2 Should, a wise man, answer unreal knowledge? or fill, with the east wind, his inner man?
Ar trebui să rostească un om înțelept cunoaștere deșartă și să își umple pântecele cu vântul de est?
3 Disputing with discourse that doth no good, or with speech, wherein is no profit?
Ar trebui să apere el cu o vorbire nefolositoare, sau cu vorbiri cu care nu poate face nimic bun?
4 But, thou, wouldst take away reverence, and wouldst attain unto meditation before GOD.
Da, tu lepezi teama și oprești rugăciunea dinaintea lui Dumnezeu.
5 For thine own mouth would teach thine iniquity, and thou wouldst choose the tongue of the crafty.
Căci gura ta îți rostește nelegiuirea și alegi limba celor vicleni.
6 Thine own mouth shall condemn thee, and, not I, And, thine own lips, shall testify against thee.
Propria ta gură te condamnă și nu eu; da, propriile tale buze aduc mărturie împotriva ta.
7 The first of mankind, wast thou born? Or, before the hills, wast thou brought forth?
Ești tu primul om ce s-a născut? Sau ai fost făcut înaintea dealurilor?
8 In the secret council of GOD, hast thou been wont to hearken? Or canst thou attain for thyself unto wisdom?
Ai auzit tu taina lui Dumnezeu? Și oprești tu înțelepciunea pentru tine?
9 What knowest thou, that we know not? [What] understandest thou, and the same, is not with us?
Ce cunoști tu, ce noi nu cunoaștem? Ce înțelegi tu, ce nu este în noi?
10 Both hoary and venerable, are among us, one mightier than thy father in days!
Cu noi sunt deopotrivă cei cărunți și cei foarte bătrâni, mult mai bătrâni decât tatăl tău.
11 Too small for thee, are the consolations of GOD? or a word spoken gently with thee?
Sunt mângâierile lui Dumnezeu mici pentru tine? Este vreo taină pentru tine?
12 How doth thine own heart carry thee away, and how thine eyes do roll!
De ce te poartă departe inima ta? Și spre ce clipesc ochii tăi,
13 For thy spirit, replieth against GOD, and thou bringest forth—out of thy mouth—words!
De îți întorci duhul împotriva lui Dumnezeu și lași astfel de vorbe să iasă din gura ta?
14 What is a mortal, that he should be pure? or that righteous should be one born of a woman?
Ce este omul ca să fie curat? Și cel născut din femeie, ca să fie drept?
15 Lo! in his holy ones, he putteth not confidence, and, the heavens, are not pure in his eyes:
Iată, el nu își pune încrederea în sfinții săi; da, cerurile nu sunt curate în ochii săi.
16 How much less when one is detested and corrupt, a man who drinketh in—like water—perversity.
Cu cât mai scârbos și murdar este omul care bea nelegiuirea ca apa?
17 I will tell thee—hear me, Since this I have seen, I must needs declare it.
Îți voi arăta, ascultă-mă; și ceea ce am văzut voi vesti.
18 Which, wise men, tell, and deny not [that which is] from their fathers.
Ceea ce înțelepții au istorisit de la părinții lor și nu au ascuns;
19 To them alone, was the earth given, and no alien passed through their midst:
Cărora lor singuri pământul le-a fost dat și niciun străin nu a trecut printre ei.
20 All the days of the lawless man, he, doth writhe with pain, and, the number of years, is hidden from the tyrant;
Cel stricat se tăvălește în durere toate zilele sale și numărul anilor este ascuns opresorului.
21 A noise of dreadful things, is in his ears, In prosperity, the destroyer cometh upon him;
Un zgomot înspăimântător este în urechile lui, în prosperitate distrugătorul va veni peste el.
22 He hath no confidence to come back out of darkness, he, being destined to the power oft the sword;
El nu crede că se va reîntoarce din întuneric și este așteptat de sabie.
23 A wanderer, he, for bread, [saying] Where [is it]? He knoweth that, prepared by his own hand, is the day of darkness;
El rătăcește departe pentru pâine, spunând: Unde este? El știe că ziua întunericului este gata la îndemâna lui.
24 Distress and anguish shall startle him, It shall overpower him, like a king ready for the onset:
Necaz și chin îl vor înspăimânta; îl vor învinge ca un împărat gata de bătălie.
25 Because he had stretched out—against GOD—his hand, and, against the Almighty, had been wont to behave himself proudly;
Căci își întinde mâna împotriva lui Dumnezeu și se întărește împotriva celui Atotputernic.
26 He used to run against him with uplifted neck, with the stout bosses of his bucklers;
El aleargă peste el, chiar pe gâtul lui, peste întăriturile groase ale scuturilor lui;
27 For he had covered his face with his fatness, and had gathered a superabundance on his loins;
Deoarece își acoperă fața cu grăsimea lui și face cute de grăsime pe coapsele lui.
28 And had inhabited demolished cities, houses, wherein men would not dwell, that were destined to become heaps.
Și locuiește în cetăți pustii și în case pe care nimeni nu le locuiește, care sunt gata să devină mormane [de pietre].
29 He shall not be rich, nor shall his substance continue, neither shall their shadow stretch along on the earth;
El nu va fi bogat, nici averea sa nu va rămâne, nici nu va prelungi desăvârșirea ei pe pământ.
30 He shall not depart out of darkness, his young branch, shall the flame dry up, and he shall depart, by the breath of his own mouth!
Nu se va depărta de întuneric; flacăra va usca ramurile sale și prin răsuflarea gurii sale se va duce el.
31 Let no one trust in him that—by vanity—is deceived, for, vanity, shall be his recompense;
Să nu se încreadă cel înșelat în deșertăciune, fiindcă deșertăciunea va fi recompensa lui.
32 Before his day, shall it be accomplished, with, his palm-top, not covered with leaves;
Ea se va împlini înaintea timpului său și ramura lui nu va fi verde.
33 He shall wrong—like a vine—his sour grapes, and shall cast off—as an olive-tree—his blossom.
Își va scutura strugurele necopt precum vița și își va lepăda floarea precum măslinul.
34 For, the family of the impious, is unfruitful, and, a fire, hath devoured the tents of bribery;
Căci adunarea fățarnicilor va fi pustiită și focul va mistui corturile mituirii.
35 Conceiving mischief, and bringing forth iniquity, yea, their inmost soul, prepareth deceit.
Ei concep ticăloșie și aduc deșertăciune și pântecele lor pregătește înșelăciune.
