Acts 1
1 The first narrative, indeed, made I, concerning all things, O Theophilus, which Jesus began both to do and teach, —
Prima carte pe care am scris-o, Teofilule, se referă la tot ce a început Isus să facă și să învețe,
2 Until the day when, having given command unto the apostles, whom through Holy Spirit he had chosen, he was taken up;
până în ziua în care a fost înălțat, după ce a dat poruncă prin Duhul Sfânt apostolilor pe care îi alesese.
3 Unto whom he also presented himself alive, after he had suffered, by many sure tokens, throughout forty days making himself visible unto them, and speaking the things concerning the kingdom of God.
Acestora li s-a arătat viu și după ce a suferit, prin multe dovezi, arătându-li-se pe parcursul a patruzeci de zile și vorbindu-le despre Împărăția lui Dumnezeu.
4 And being in company with them he charged them, from Jerusalem, not to absent themselves, but—To abide around the promise of the Father which ye have heard of me,
Fiind adunat împreună cu ei, le-a poruncit: “Nu plecați din Ierusalim, ci așteptați promisiunea Tatălui, pe care ați auzit-o de la mine.
5 Because, John, indeed, immersed with water; but, ye, in Holy Spirit shall be immersed, —after not many of these days.
Căci Ioan a botezat într-adevăr în apă, dar voi veți fi botezați în Duhul Sfânt nu peste multe zile”.
6 They, therefore, having come together, began to question him, saying—Lord! art thou at this time duly establishing the kingdom unto Israel?
Când s-au adunat, L-au întrebat: “Doamne, acum dai înapoi împărăția lui Israel?”
7 He said unto them—It is not yours to get to know times or seasons which the Father hath put in his own authority;
El le-a zis: “Nu este treaba voastră să cunoașteți vremurile și timpurile pe care Tatăl le-a pus în autoritatea Sa.
8 But ye shall receive power when the Holy Spirit cometh upon you, and ye shall be my witnesses, both in Jerusalem and [in] all Judaea and Samaria and as far as the uttermost part of the land.
Dar voi veți primi putere când va veni Duhul Sfânt peste voi. Îmi veți fi martori în Ierusalim, în toată Iudeea și Samaria și până la marginile pământului.”
9 And having said these things, as they were beholding, he was lifted up, and a cloud caught him away from their eyes.
După ce a spus aceste lucruri, pe când se uitau ei, a fost ridicat și un nor L-a luat din fața lor.
10 And, while they were looking steadfastly into heaven as he was going his way, then lo! two men had taken their stand beside them, in white garments, —
În timp ce ei priveau neclintit spre cer, în timp ce El se ducea, iată că lângă ei stăteau doi bărbați îmbrăcați în haine albe,
11 Who also said—Men of Galilee! why stand ye looking into heaven? This Jesus who hath been taken up from you into heaven, shall so come, in like manner as ye yourselves have gazed upon him going into heaven.
care au spus și ei: “Bărbați galileeni, de ce stați cu ochii în cer? Acest Isus, care a fost primit de la voi în cer, se va întoarce în același mod în care L-ați văzut mergând în cer.”
12 Then returned they into Jerusalem, from a mountain called Olivet, which is nigh unto Jerusalem a Sabbath day’s journey.
Apoi s-au întors la Ierusalim, de pe muntele numit Muntele Măslinilor, care este lângă Ierusalim, la o zi de drum de Sabat.
13 And, when they had entered, into the upper-story went they up, where remained behind—both Peter and John and James and Andrew, Philip and Thomas, Bartholomew and Matthew, James the son of Alphaeus and Simon the zealot, and Judas the son of James.
După ce au ajuns, s-au urcat în camera de sus unde stăteau: Petru, Ioan, Iacov, Iacov, Andrei, Filip, Toma, Bartolomeu, Matei, Iacov, fiul lui Alfeu, Simon Zelota și Iuda, fiul lui Iacov.
14 These all were giving constant attention with one accord unto the prayer, with [certain] women, and Mary the mother of Jesus, and with his brethren.
Toți aceștia, cu un singur gând, stăruiau cu stăruință în rugăciune și în cereri, împreună cu femeile, cu Maria, mama lui Isus, și cu frații Lui.
15 And, in these days, Peter, standing up in the midst of the brethren, said, —and there was a multitude of names, of one accord, about a hundred and twenty, —
În zilele acelea, Petru s-a ridicat în picioare în mijlocul ucenicilor, care erau în număr de o sută douăzeci, și a zis:
16 Brethren! It was needful for the Scripture to be fulfilled which the Holy Spirit spake beforehand through the mouth of David, concerning Judas, —who became guide unto them who apprehended Jesus;
“Fraților, trebuia să se împlinească Scriptura aceasta, pe care Duhul Sfânt a spus-o mai înainte, prin gura lui David, despre Iuda, care era călăuza celor ce luaseră pe Isus.
17 For that he had come to be reckoned among us and obtained the lot of this ministry.—
Căci el a fost socotit împreună cu noi și a primit partea lui în această slujbă.
18 This man therefore had possessed himself of a field out of the reward of unrighteousness, —and falling headlong burst asunder in the midst, and forth gushed all his bowels;
Omul acesta a obținut un câmp cu răsplata pentru răutatea lui; și, căzând cu capul în jos, i s-a deschis trupul și i-au țâșnit toate intestinele.
19 And it became known unto all them who were dwelling in Jerusalem, so that that field was called, in their language, Akeldama, that is, Field of Blood.—
Toți cei care locuiau în Ierusalim au aflat că în limba lor câmpul acela se numea “Akeldama”, adică “Câmpul de sânge”.
20 For it is written in the book of Psalms: Let his encampment become desolate, and let there be none to dwell therein! And—his overseership, let a different man take!
Căci este scris în cartea Psalmilor: “Este un câmp de sânge, “Să fie pustiită locuința lui. Nimeni să nu locuiască în ea”. și, “Lasă-l pe altul să își ocupe funcția.
21 It is needful then that, of the men who companied with us during all the time in which the Lord Jesus came in and went out over us,
“Așadar, dintre bărbații care ne-au însoțit în tot timpul în care Domnul Isus a intrat și a ieșit dintre noi,
22 Beginning from the immersion by John until the day when he was taken up from us, that, a witness of his resurrection along with us, should one of these become.
începând de la botezul lui Ioan și până în ziua în care a fost ridicat de la noi, unul dintre aceștia trebuie să fie martor cu noi al învierii Lui.”
23 And they appointed two, —Joseph, called Barsabbas, who was surnamed Justus, and Matthias.
Au propus două: Iosif, zis Barsabas, care se mai numea și Iustus, și Matia.
24 And, praying, they said—Thou Lord! observer of the hearts of all men! shew forth whom thou hast chosen, —of these two, one; —
Ei s-au rugat și au zis: “Tu, Doamne, care cunoști inimile tuturor oamenilor, arată pe care dintre acești doi l-ai ales
25 To take the place of this ministry and apostleship, from which Judas went aside, to go his way unto his own place.
pentru a lua parte la această slujbă și apostolat, de la care a căzut Iuda, ca să se ducă la locul lui.”
26 And they gave lots for them; and the lot fell upon Matthias, and he was numbered with the eleven apostles.
Au tras la sorți pentru ei și sorțul a căzut pe Matia; și a fost numărat împreună cu cei unsprezece apostoli.
