Acts 14
1 And it came to pass in Iconium that they together entered into the synagogue of the Jews, and so spake that there believed, both of Jews and Greeks, a great throng.
În Iconiu, au intrat împreună în sinagoga iudeilor și au vorbit astfel încât o mare mulțime de iudei și de greci au crezut.
2 But, the unpersuaded Jews, roused up and provoked the souls of them of the nations against the brethren.
Dar iudeii necredincioși au stârnit și au învrăjbit sufletele neamurilor împotriva fraților.
3 A good while, therefore, tarried they, using boldness of speech [in dependence] upon the Lord, who was bearing witness unto his word of favour, granting signs and wonders to be coming to pass through their hands.
De aceea au rămas acolo multă vreme, vorbind cu îndrăzneală în Domnul, care dădea mărturie despre cuvântul harului său, îngăduind să se facă semne și minuni prin mâinile lor.
4 And the throng of the city was divided; and some indeed were with the Jews, while some were with the apostles.
Dar mulțimea din cetate era împărțită. O parte era de partea iudeilor și o parte de partea apostolilor.
5 But, when there took place an assault both of them of the nations and of the Jews, with their rulers, to maltreat and to stone them,
Când o parte dintre neamuri și iudei, împreună cu conducătorii lor, au încercat cu violență să-i maltrateze și să-i ucidă cu pietre,
6 They became aware of it, and fled unto the cities of Lycaonia, Lystra and Derbe, and the surrounding country;
ei au luat cunoștință de aceasta și au fugit în orașele Licaonia, Listra, Derbe și în regiunea înconjurătoare.
7 And, there, were they announcing the glad tidings.
Acolo au propovăduit Vestea cea Bună.
8 And, a certain man in Lystra, impotent in his feet, was sitting, —lame from his mother’s womb, who never had walked.
La Listra ședea un om neputincios la picioare, olog din pântecele mamei sale, care nu umblase niciodată.
9 This man, hearkened unto Paul, as he was speaking, —who, looking steadfastly at him, and seeing he had faith to be made well,
El asculta vorbind pe Pavel, care, fixând ochii asupra lui și văzând că are credința de a fi vindecat,
10 Said, with a loud voice—Stand up on thy feet, erect! And he sprang up, and began to walk about.
a zis cu glas tare: “Ridică-te în picioare!” El a sărit în picioare și a mers.
11 And, the multitudes, seeing what Paul had done, lifted up their voice, in the speech of Lycaonia—The gods, made like unto men, have come down unto us!
Când mulțimea a văzut ce făcuse Pavel, a ridicat glasul și a zis în limba Licaoniei: “Zeii s-au coborât la noi în chip de oameni!”
12 And they went on to call Barnabas, Jupiter, and Paul, Mercury, seeing that, he, was the leader of discourse.
Ei îl numeau pe Barnaba “Jupiter”, iar pe Pavel “Mercur”, pentru că el era cel care vorbea cel mai mult.
13 Also, the priest of the Jupiter that was before the city, bringing bulls and garlands unto the gates, with the multitudes, would have offered sacrifice.
Preotul lui Jupiter, al cărui templu se afla în fața cetății lor, a adus boi și ghirlande la porți și ar fi vrut să facă un sacrificiu împreună cu mulțimea.
14 But the apostles Barnabas and Paul, hearing of it, rending asunder their own mantles, sprang forward amidst the multitude, crying aloud,
Apostolii Barnaba și Pavel, auzind, și-au rupt hainele și au sărit în mulțime, strigând:
15 and saying—Men! Why, these things, are ye doing? We also, of like nature with you, are men, bringing you the good news, that from these vain things, ye should be turning unto a living God: —Who made heaven and the earth and the sea and all things therein;
“Bărbaților, pentru ce faceți aceste lucruri? Și noi suntem oameni de aceeași natură ca și voi și vă aducem o veste bună, ca să vă întoarceți de la aceste lucruri deșarte la Dumnezeul cel viu, care a făcut cerul, pământul, marea și tot ce este în ele;
16 Who in the bygone generations suffered all the nations to be going on in their own ways, —
care, în generațiile trecute, a lăsat toate neamurile să umble pe căile lor.
17 Although, not without witness, he left himself, doing good, from heaven, upon you, giving rain and fruitful seasons, filling, with food and gladness, your hearts.
Și totuși nu s-a lăsat fără mărturie, căci a făcut binele și v-a dat ploi din cer și anotimpuri roditoare, umplându-ne inimile de hrană și de bucurie.”
18 Even these things, saying, scarcely restrained they the multitudes from offering sacrifice unto them.
Și chiar dacă spuneau aceste lucruri, cu greu au împiedicat mulțimile să le aducă jertfe.
19 But there came thither, from Antioch and Iconium, Jews, and, persuading the multitudes, and stoning Paul, they dragged him outside the city, supposing him to be dead.
Dar au venit acolo niște iudei din Antiohia și din Iconiu și, după ce au convins mulțimile, l-au ucis cu pietre pe Pavel și l-au târât afară din cetate, crezând că este mort.
20 Howbeit, the disciples surrounding him, he rose up, and entered into the city. And, on the morrow, he went forth, with Barnabas, unto Derbe.
Dar, pe când stăteau ucenicii în jurul Lui, S-a sculat și a intrat în cetate. A doua zi, a ieșit cu Barnaba la Derbe.
21 Delivering the good news unto that city also, and making a good number of disciples, they returned unto Lystra, and unto Iconium, and unto Antioch, —
După ce au propovăduit vestea cea bună în cetatea aceea și au făcut mulți ucenici, s-au întors la Listra, la Iconiu și la Antiohia,
22 confirming the souls of the disciples, beseeching them to abide in the faith, and [declaring] that, through many tribulations, must we enter into the kingdom of God.
și au întărit sufletele ucenicilor, îndemnându-i să rămână în credință și să le spună că prin multe necazuri trebuie să intrăm în Împărăția lui Dumnezeu.
23 Moreover, appointing unto them by vote, in each assembly, elders, praying with fastings, they commended them unto the Lord on whom they had believed.
După ce au numit pentru ei prezbiteri în fiecare adunare și s-au rugat cu post, i-au încredințat Domnului în care crezuseră.
24 And, passing through Pisidia, they came into Pamphylia;
Au trecut prin Pisidia și au ajuns în Pamfilia.
25 and, speaking in Perga the word, they came down unto Attalia;
După ce au rostit cuvântul în Perga, s-au coborât în Attalia.
26 and, from thence, they set sail for Antioch, whence they had been given up unto the favour of God for the work which they had fulfilled.
De acolo au navigat spre Antiohia, de unde fuseseră încredințați harului lui Dumnezeu pentru lucrarea pe care o îndepliniseră.
27 And, when they had arrived and gathered together the assembly, they began recounting how many things God had done with them, and that he had opened, unto the nations, a door of faith.
După ce au ajuns și au adunat adunarea, au relatat toate lucrurile pe care Dumnezeu le făcuse cu ei și faptul că deschisese o ușă a credinței pentru națiuni.
28 And they spent no little time with the disciples.
Au rămas acolo cu discipolii pentru o lungă perioadă de timp.
