< Psalms 22 >
1 For the Chief Musician; set to Aijeleth hash-Shahar. A Psalm of David. My God, my God, why hast thou forsaken me? [why art thou so] far from helping me, [and from] the words of my roaring?
Mai marelui muzician, „Căprioara Dimineții,” un psalm al lui David. Dumnezeul meu, Dumnezeul meu, de ce m-ai părăsit? De ce ești așa departe de a mă ajuta și de cuvintele răcnetului meu?
2 O my God, I cry in the day-time, but thou answerest not; and in the night season, and am not silent.
Dumnezeul meu! Strig ziua, dar nu asculți; și noaptea, și nu tac.
3 But thou art holy, O thou that inhabitest the praises of Israel.
Dar tu ești sfânt, tu, care locuiești în laudele lui Israel.
4 Our fathers trusted in thee: they trusted, and thou didst deliver them.
Părinții noștri s-au încrezut în tine; s-au încrezut și i-ai scăpat.
5 They cried unto thee, and were delivered: they trusted in thee, and were not ashamed.
Au strigat către tine și au fost eliberați, s-au încrezut în tine și nu au fost făcuți de rușine.
6 But I am a worm, and no man; a reproach of men, and despised of the people.
Dar eu sunt vierme și nu om; de ocara oamenilor și disprețuit de popor.
7 All they that see me laugh me to scorn: they shoot out the lip, they shake the head, [saying],
Toți cei ce mă văd râd de mine în batjocură, își țuguie buza, clatină din cap, spunând:
8 Commit [thyself] unto the LORD; let him deliver him: let him deliver him, seeing he delighteth in him.
S-a încrezut în DOMNUL că îl va scăpa; să îl scape, văzând că a găsit plăcere în el.
9 But thou art he that took me out the womb: thou didst make me trust [when I was] upon my mother’s breasts.
Dar tu ești cel ce m-ai scos din pântece, m-ai făcut să sper când eram pe sânii mamei mele.
10 I was cast upon thee from the womb: thou art my God from my mother’s belly.
Din pântece am fost aruncat asupra ta, tu ești Dumnezeul meu din pântecele mamei mele.
11 Be not far from me; for trouble is near; for there is none to help.
Nu sta departe de mine, fiindcă tulburarea este aproape, pentru că nu este nimeni să ajute.
12 Many bulls have compassed me: strong bulls of Bashan have beset me round.
Mulți tauri m-au încercuit; tauri puternici din Basan m-au înconjurat.
13 They gape upon me with their mouth, [as] a ravening and a roaring lion.
Și-au deschis gura împotriva mea, ca un leu care sfâșie și răcnește.
14 I am poured out like water, and all my bones are out of joint: my heart is like wax; it is melted in the midst of my bowels.
Sunt turnat ca apa și toate oasele mele sunt scrântite, inima mea este ca ceara, este topită în mijlocul adâncurilor mele.
15 My Strength is dried up like a potsherd; and my tongue cleaveth to my jaws; and thou hast brought me into the dust of death.
Puterea mea este uscată ca un ciob și limba mi se lipește de fălcile mele și m-ai adus în țărâna morții.
16 For dogs have compassed me: the assembly of evil-doers have enclosed me; they pierced my hands and my feet.
Căci câini m-au încercuit; adunarea celor stricați m-a încercuit, mi-au străpuns mâinile și picioarele.
17 I may tell all my bones; they look and stare upon me:
Pot număra toate oasele mele, ei mă privesc și se holbează la mine.
18 They part my garments among them, and upon my vesture do they cast lots.
Își împart hainele mele între ei și aruncă sorți pe cămașa mea.
19 But be not thou far off, O LORD: O thou my succour, haste thee to help me.
Dar nu te depărta de mine DOAMNE, puterea mea, grăbește-te să mă ajuți.
20 Deliver my soul from the sword; my darling from the power of the dog;
Scapă-mi sufletul de sabie, pe preaiubitul meu din puterea câinelui.
21 Save me from the lion’s mouth; yea, from the horns of the wild-oxen thou hast answered me.
Salvează-mă din gura leului, fiindcă m-ai auzit din coarnele unicornilor.
22 I will declare thy name unto my brethren: in the midst of the congregation will I praise thee.
Voi vesti numele tău fraților mei, te voi lăuda în mijlocul adunării.
23 Ye that fear the LORD, praise him; all ye the seed of Jacob, glorify him; and stand in awe of him, all ye the seed of Israel.
Lăudați-l, voi care vă temeți de DOMNUL; glorificați-l, voi toată sămânța lui Iacob și temeți-vă de el, voi toată sămânța lui Israel.
24 For he hath not despised nor abhorred the affliction of the afflicted; neither hath he hid his face from him; but when he cried unto him, he heard.
Fiindcă el nu a disprețuit, nici nu a detestat nenorocirea celui nenorocit, nici nu și-a ascuns fața de el, ci când a strigat către el, a ascultat.
25 Of thee cometh my praise in the great congregation: I will pay my vows before them that fear him.
În marea adunare lauda mea va fi despre tine, voi împlini promisiunile mele în fața celor ce se tem de el.
26 The meek shall eat and be satisfied: they shall praise the LORD that seek after him: let your heart live for ever.
Cei blânzi vor mânca și se vor sătura; vor lăuda pe DOMNUL cei ce îl caută; inima ta va trăi pentru totdeauna.
27 All the ends of the earth shall remember and turn unto the LORD: and all the kindreds of the nations shall worship before thee.
Toate marginile lumii își vor aminti și se vor întoarce către DOMNUL și toate familiile națiunilor se vor închina înaintea ta.
28 For the kingdom is the LORD’S: and he is the ruler over the nations.
Pentru că împărăția este a DOMNULUI și el este guvernatorul peste națiuni.
29 All the fat ones of the earth shall eat and worship: all they that go down to the dust shall bow before him, even he that cannot keep his soul alive.
Toți cei grași pe pământ vor mânca și se vor închina, toți cei ce coboară în țărână se vor pleca înaintea lui și nimeni nu își poate ține în viață sufletul.
30 A seed shall serve him; it shall be told of the Lord unto the [next] generation.
O sămânță îi va servi, îi va fi socotită Domnului ca generație.
31 They shall come and shall declare his righteousness unto a people that shall be born, that he hath done it.
Ei vor veni și vor vesti dreptatea lui unui popor ce se va naște, că el a făcut aceasta.