Mark 4
1 And again he began to teach by the sea side. And there is gathered unto him a very great multitude, so that he entered into a boat, and sat in the sea; and all the multitude were by the sea on the land.
Și a început din nou să îi învețe lângă mare; și s-a adunat la el o mare mulțime, astfel că el s-a urcat într-o corabie și ședea pe mare; și toată mulțimea era lângă mare, pe uscat.
2 And he taught them many things in parables, and said unto them in his teaching,
Și îi învăța multe lucruri în parabole și le-a spus în doctrina lui:
3 Hearken: Behold, the sower went forth to sow:
Dați ascultare; Iată, a ieșit un semănător să semene;
4 and it came to pass, as he sowed, some [seed] fell by the way side, and the birds came and devoured it.
Și s-a întâmplat, că pe când semăna, o parte [din] sămânță a căzut lângă drum și păsările cerului au venit și au mâncat-o.
5 And other fell on the rocky [ground], where it had not much earth; and straightway it sprang up, because it had no deepness of earth:
Și alta a căzut pe un loc pietros, unde nu a avut pământ mult; și îndată a răsărit, pentru că nu a avut adâncime a pământului;
6 and when the sun was risen, it was scorched; and because it had no root, it withered away.
Dar când a răsărit soarele, a fost pârlită; și pentru că nu a avut rădăcină s-a uscat.
7 And other fell among the thorns, and the thorns grew up, and choked it, and it yielded no fruit.
Și alta a căzut printre spini și spinii au crescut și au înăbușit-o și nu a dat rod.
8 And others fell into the good ground, and yielded fruit, growing up and increasing; and brought forth, thirtyfold, and sixtyfold, and a hundredfold.
Și alta a căzut pe pământ bun și a dat rod, crescând și înmulțindu-se; și a adus, una treizeci și una șaizeci și una o sută.
9 And he said, Who hath ears to hear, let him hear.
Și le-a spus: Cel ce are urechi de auzit, să audă.
10 And when he was alone, they that were about him with the twelve asked of him the parables.
Și când a fost singur, cei ce erau în jurul lui cu cei doisprezece l-au întrebat despre parabolă.
11 And he said unto them, Unto you is given the mystery of the kingdom of God: but unto them that are without, all things are done in parables:
Și le-a spus: Vouă vă este dat să cunoașteți misterul împărăției lui Dumnezeu; dar pentru cei de afară, toate acestea sunt făcute în parabole;
12 that seeing they may see, and not perceive; and hearing they may hear, and not understand; lest haply they should turn again, and it should be forgiven them.
Ca văzând, ei să vadă și să nu priceapă; și auzind, să audă și să nu înțeleagă; ca nu cumva să se întoarcă și păcatele lor să le fie iertate.
13 And he saith unto them, Know ye not this parable? and how shall ye know all the parables?
Și le-a spus: Nu pricepeți această parabolă? Și cum veți cunoaște toate parabolele?
14 The sower soweth the word.
Semănătorul seamănă cuvântul.
15 And these are they by the way side, where the word is sown; and when they have heard, straightway cometh Satan, and taketh away the word which hath been sown in them.
Și aceștia sunt cei de lângă drum, unde cuvântul este semănat; dar după ce au auzit, vine îndată Satan și ia cuvântul ce fusese semănat în inimile lor.
16 And these in like manner are they that are sown upon the rocky [places], who, when they have heard the word, straightway receive it with joy;
Și la fel, aceștia sunt cei semănați pe locul pietros; care, după ce au auzit cuvântul, îl primesc îndată cu veselie;
17 and they have no root in themselves, but endure for a while; then, when tribulation or persecution ariseth because of the word, straightway they stumble.
Și nu au rădăcină în ei înșiși și țin doar un timp; după aceea, când se ridică necaz sau persecuție din cauza cuvântului, îndată se poticnesc.
18 And others are they that are sown among the thorns; these are they that have heard the word,
Și aceștia sunt cei semănați printre spini, care aud cuvântul,
19 and the cares of the world, and the deceitfulness of riches, and the lusts of other things entering in, choke the word, and it becometh unfruitful. (aiōn g165)
Și îngrijorările acestei lumi și înșelătoria bogățiilor și poftele altor lucruri, intrând, înăbușă cuvântul și cuvântul devine neroditor. (aiōn g165)
20 And those are they that were sown upon the good ground; such as hear the word, and accept it, and bear fruit, thirtyfold, and sixtyfold, and a hundredfold.
Și aceștia sunt cei semănați pe pământ bun, care aud cuvântul și îl primesc și aduc rod, unul treizeci, unul șaizeci și unul o sută.
21 And he said unto them, Is the lamp brought to be put under the bushel, or under the bed, [and] not to be put on the stand?
Și le-a spus: Este adusă o candelă ca să fie pusă sub oboroc, sau sub pat? Și nu ca să fie pusă pe sfeșnic?
22 For there is nothing hid, save that it should be manifested; neither was [anything] made secret, but that it should come to light.
Fiindcă nu este nimic ascuns care să nu fie arătat; nici nu a fost nimic ținut în taină, decât ca să fie arătat pe față.
23 If any man hath ears to hear, let him hear.
Dacă are cineva urechi de auzit, să audă.
24 And he said unto them, Take heed what ye hear: with what measure ye mete it shall be measured unto you: and more shall be given unto you.
Și le-a spus: Luați seama la ce auziți; cu ce măsură măsurați, vi se va măsura; și vouă care auziți vi se va adăuga mult.
25 For he that hath, to him shall be given: and he that hath not, from him shall be taken away even that which he hath.
Fiindcă oricui are, i se va da; și cel ce nu are, de la el se va lua și ce are.
26 And he said, So is the kingdom of God, as if a man should cast seed upon the earth;
Și a spus: Așa este împărăția lui Dumnezeu, ca și cum un om ar arunca sămânță în pământ;
27 and should sleep and rise night and day, and the seed should spring up and grow, he knoweth not how.
Și ar dormi și s-ar trezi noapte și zi și sămânța ar răsări și ar crește, el nu știe cum.
28 The earth beareth fruit of herself; first the blade, then the ear, then the full corn in the ear.
Fiindcă singur pământul aduce rod; întâi fir, apoi spic, apoi grâu deplin în spic.
29 But when the fruit is ripe, straightway he putteth forth the sickle, because the harvest is come.
Dar când rodul este gata, îndată pune secera în el, pentru că a venit secerișul.
30 And he said, How shall we liken the kingdom of God? or in what parable shall we set it forth?
Și a spus: Cu ce vom asemăna împărăția lui Dumnezeu? Sau cu ce parabolă să o comparăm?
31 It is like a grain of mustard seed, which, when it is sown upon the earth, though it be less than all the seeds that are upon the earth,
Este ca un grăunte de muștar, care, când este semănat în pământ, este mai mic decât toate semințele care sunt în pământ;
32 yet when it is sown, groweth up, and becometh greater than all the herbs, and putteth out great branches; so that the birds of the heaven can lodge under the shadow thereof.
Dar după ce este semănat, crește și se face mai mare decât toate ierburile și își întinde ramuri mari; așa că păsările cerului pot cuibări sub umbra lui.
33 And with many such parables spake he the word unto them, as they were able to hear it:
Și cu multe astfel de parabole le-a vorbit cuvântul, așa cum erau în stare să îl audă.
34 and without a parable spake he not unto them: but privately to his own disciples he expounded all things.
Dar nu le-a vorbit fără parabolă; și când erau singuri, le explica discipolilor săi toate lucrurile.
35 And on that day, when even was come, he saith unto them, Let us go over unto the other side.
Și în aceeași zi, după ce s-a făcut seară, el le-a spus: Să trecem de cealaltă parte.
36 And leaving the multitude, they take him with them, even as he was, in the boat. And other boats were with him.
Și după ce au trimis mulțimea, l-au luat așa cum era în corabie. Și erau cu el și alte corăbii mici.
37 And there ariseth a great storm of wind, and the waves beat into the boat, insomuch that the boat was now filling.
Și s-a făcut o furtună mare de vânt și valurile băteau în corabie, încât aceasta era aproape să se umple.
38 And he himself was in the stern, asleep on the cushion: and they awake him, and say unto him, Master, carest thou not that we perish?
Și el era la pupa corabiei, adormit pe o pernă; și ei l-au trezit și i-au spus: Învățătorule, nu îți pasă că pierim?
39 And he awoke, and rebuked the wind, and said unto the sea, Peace, be still. And the wind ceased, and there was a great calm.
Și s-a ridicat și a mustrat vântul și a spus mării: Taci, liniștește-te! Și vântul a încetat și s-a făcut o mare liniște.
40 And he said unto them, Why are ye fearful? have ye not yet faith?
Și le-a spus: Pentru ce sunteți așa de fricoși? Cum de nu aveți credință?
41 And they feared exceedingly, and said one to another, Who then is this, that even the wind and the sea obey him?
Și s-au înfricoșat foarte tare și au spus unii către alții: Ce fel de om este acesta, că până și vântul și marea ascultă de el?
