Psalms 74
1 A maskil of Asaph. Why, O God, have you spurned us forever? Why smokes your wrath against the sheep of your pasture?
Maschil al lui Asaf. Dumnezeule, de ce ne-ai lepădat pentru totdeauna? De ce fumegă mânia ta împotriva oilor pășunii tale?
2 Remember the community you purchased of old to become by redemption the tribe of your heritage, Zion, the mountain you made your home.
Amintește-ți de adunarea ta, pe care ai cumpărat-o din vechime; toiagul moștenirii tale, pe care l-ai răscumpărat; acest munte Sion, în care ai locuit.
3 Rouse yourself, visit its ruins complete. In the temple the foe has made havoc of all things.
Ridică-ți picioarele spre pustiirile eterne, spre tot ce dușmanul a lucrat cu răutate în sanctuar.
4 Like lions your enemies roared through your house, replacing our symbols by signs of their own,
Dușmanii tăi răcnesc în mijlocul adunărilor tale; și-au ridicat însemnele ca semne.
5 hacking, like woodsmen who lift axes on thickets of trees,
Un bărbat a fost faimos după cum a ridicat topoare peste copacii groși.
6 smashing with hatchets and hammers all of its carved work together.
Dar acum ei zdrobesc lucrarea lui sculptată dintr-o dată, cu topoare și ciocane.
7 They have set your temple on fire, to the very ground they have outraged the place where lives your name.
Au aruncat foc în sanctuarul tău, au spurcat, dărâmând la pământ locuința numelui tău.
8 They have said in their heart, ‘Let us utterly crush them.’ They have burned all the houses of God in the land.
Au spus în inimile lor: Să îi nimicim pe toți! Ei au ars toate sinagogile lui Dumnezeu din țară.
9 No symbol of ours do we see any more: no prophet is there any more, none is with us who knows how long.
Noi nu vedem semnele noastre, nu mai este niciun profet; nici nu este printre noi vreunul care știe până când.
10 How long, O God, is the foe to insult? Shall the enemy spurn your name forever?
Cât timp, Dumnezeule, va ocărî potrivnicul? Va blasfemia dușmanul numele tău pentru totdeauna?
11 Why, O Lord, do you hold back your hand, why keep your right hand in the folds of your robe?
De ce îți retragi mâna, mâna ta dreaptă? Scoate-o din sânul tău.
12 Yet God is our king from the ancient days, in the midst of the earth working deeds of salvation.
Căci Dumnezeu este Împăratul meu din vechime, lucrând salvare în mijlocul pământului.
13 It was you who did cleave the sea by your might, and shatter the heads of the ocean monsters.
Ai despărțit marea prin tăria ta, ai zdrobit capetele dragonilor în ape.
14 It was you who did crush many-headed Leviathan, and give him as food to the beasts of the wilderness.
Ai zdrobit în bucăți capetele leviatanului și l-ai dat să fie mâncare oamenilor ce locuiesc în pustie.
15 It was you who did cleave the fountains and torrents; it was you who did dry the perennial streams.
Ai despicat fântâna și potopul; ai secat râuri puternice.
16 Yours is the day; yours, too, is the night, it was you who did establish the sun and the star.
Ziua este a ta, noaptea de asemenea este a ta; ai pregătit lumina și soarele.
17 It was you who did fix all the borders of earth: summer and winter it’s you who have made them.
Ai așezat toate granițele pământului, ai făcut vară și iarnă.
18 Yet, for all this, the foe has insulted you, Lord, and a nation of fools has reviled your name.
Amintește-ți că dușmanul a ocărât, DOAMNE, și că poporul prost a blasfemiat numele tău.
19 Do not give your dove to the beasts, do not forget your afflicted forever.
Nu da sufletul turturelei tale mulțimii celor stricați, nu uita adunarea săracilor tăi pentru totdeauna.
20 Look to the sleek ones – how full they are: the dark places of earth are the dwellings of violence.
Respectă legământul, căci locurile întunecate ale pământului sunt pline de locuințele cruzimii.
21 O let not the downtrodden turn back ashamed: let the poor and the needy sing praise to your name.
Nu lăsa pe cel oprimat să se întoarcă rușinat; cel sărac și nevoiaș să laude numele tău.
22 Arise, God, and defend your cause: remember how fools all the day insult you.
Ridică-te, Dumnezeule, pledează în cauza ta; amintește-ți cum omul nebun te ocărăște zilnic.
23 Do not forget the uproar of your enemies, the din of your foes that ascends evermore.
Nu uita vocea dușmanilor tăi, tumultul acelora ce se ridică împotriva ta crește continuu.
