Mark 4
1 And again he began to teach by the shore of the lake; and there was gathered to him a very great multitude, so that he went into a boat, and sat down in it upon the lake; and all the multitude was by the lake on the land.
Și a început din nou să învețe pe malul mării. S-a adunat la El o mare mulțime, așa că a intrat într-o corabie în mare și a șezut jos. Toată mulțimea era pe uscat, lângă mare.
2 And he taught them many things in parables, and said to them in his teaching,
El i-a învățat multe lucruri în parabole și le spunea în învățătura sa:
3 Hearken: Behold, a sower went forth to sow.
“Ascultați! Iată, agricultorul a ieșit să semene.
4 And it came to pass, as he sowed some seeds fell by the way-side; and the birds came and devoured them.
În timp ce semăna, o parte din sămânță a căzut pe drum, iar păsările au venit și au mâncat-o.
5 And others fell on rocky ground, where they had not much earth; and they sprung up immediately, because they had no depth of earth.
Alte semințe au căzut pe un teren stâncos, unde era puțin pământ, și imediat au răsărit, pentru că nu aveau pământ adânc.
6 But when the sun was up, they were scorched; and because they had no root, they withered away.
Când a răsărit soarele, s-a pârjolit; și, pentru că nu avea rădăcină, s-a uscat.
7 And others fell among thorns; and the thorns grew up, and choked them, and they yielded no fruit.
Alții au căzut între spini, iar spinii au crescut și l-au înăbușit, și nu a dat niciun rod.
8 And others fell on good ground, and shooting up and growing yielded fruit; and bore as much as thirty, and sixty, and a hundred fold.
Altele au căzut în pământ bun și au dat rod, crescând și înmulțindu-se. Unii au produs de treizeci de ori, alții de șaizeci de ori, iar alții de o sută de ori mai mult.”
9 And he said, He that hath ears to hear, let him hear.
El a spus: “Cine are urechi de auzit, să audă.”
10 And when he was in private, they who were about him, with the twelve, asked him about the parables.
Când a rămas singur, cei ce erau în jurul lui cu cei doisprezece l-au întrebat despre pilde.
11 And he said to them, To you hath been given the mystery of the kingdom of God; but to them, who are without, all things are done in parables; t
El le-a spus: “Vouă v-a fost dat misterul Împărăției lui Dumnezeu, dar pentru cei de afară, toate lucrurile se fac în parabole,
12 hat seeing they may see, and not perceive, and hearing they may hear, and not understand; lest they should turn, and be forgiven.
pentru ca “văzând să vadă și să nu priceapă, și auzind să audă și să nu înțeleagă, ca nu cumva să se întoarcă și să li se ierte păcatele”.”
13 And he saith to them, Know ye not this parable? and how will ye know all the parables?
El le-a zis: “Nu înțelegeți pilda aceasta? Cum veți înțelege toate parabolele?
14 The sower soweth the word.
Fermierul seamănă cuvântul.
15 And these are they by the wayside, those where the word is sown, and when they have heard, Satan cometh immediately, and taketh away the word that was sown in them.
Cei de pe drum sunt cei în care este semănat cuvântul; și când au auzit, îndată vine Satana și ia cuvântul care a fost semănat în ei.
16 And these in like manner are they that are sown on the rocky places, those, who, when they have heard the word, immediately receive it with joy,
Aceștia, la fel, sunt cei semănați pe locurile stâncoase, care, când au auzit cuvântul, îndată îl primesc cu bucurie.
17 and have no root in themselves, but endure only for a time; then, when affliction or persecution ariseth on account of the word, they immediately fall away.
Ei nu au rădăcină în ei înșiși, ci sunt de scurtă durată. Când apare opresiunea sau persecuția din cauza cuvântului, imediat se poticnesc.
18 And others are they that are sown among the thorns; these are they who hear the word,
Alții sunt cei care sunt semănați printre spini. Aceștia sunt cei care au ascultat cuvântul,
19 but the cares of the world, and the deceitfulness of riches, and the lusts of other things entering in, choke the word, and it becometh unfruitful. (aiōn g165)
dar grijile acestui veac, înșelăciunea bogățiilor și poftele altor lucruri care intră în el înăbușă cuvântul și acesta devine neînsuflețit. (aiōn g165)
20 And these are they who are sown on the good ground; such as hear the word, and receive it; and bear fruit, thirty, sixty, and a hundred fold.
Cei care au fost semănați pe pământ bun sunt cei care aud cuvântul, îl acceptă și fac rod, unii de treizeci de ori, alții de șaizeci de ori și alții de o sută de ori.”
21 And he said to them, Is a lamp brought to be put under the bushel, or under the bed, and not to be set on the lamp-stand?
El le-a zis: “Oare se aduce o lampă pentru a fi pusă sub coș sau sub pat? Nu este pusă pe un suport?
22 For there is nothing secret, unless to be made known; nor was any thing hidden, but that it should come to light.
Căci nimic nu este ascuns, decât ca să fie făcut cunoscut, și nimic nu a fost făcut secret, decât ca să iasă la lumină.
23 If any one hath ears to hear, let him hear.
Dacă are cineva urechi de auzit, să audă.”
24 And he said to them, Take heed what ye hear. With what measure ye mete, it will be measured to you, and more will be added to you.
Și le-a zis: “Luați aminte la ce auziți. Cu orice măsură veți măsura, vi se va măsura și vouă; și vouă, celor ce ascultați, vi se va da mai mult.
25 For he that hath, to him will be given; and he that hath not, from him will be taken away even what he hath.
Căci oricui are, i se va da mai mult; iar celui care nu are, chiar și ceea ce are i se va lua.”
26 And he said, Thus is the kingdom of God, as when a man has cast seed upon the ground,
El a zis: “Împărăția lui Dumnezeu este ca și cum un om ar arunca sămânță pe pământ,
27 and sleeps and rises night and day, and the seed springs and grows up, he knows not how.
și ar dormi și s-ar scula zi și noapte, iar sămânța ar răsări și ar crește, fără să știe cum.
28 For the earth brings forth fruit of itself, first the blade, then the ear, then the full grain in the ear.
Pentru că pământul dă roade de la sine: mai întâi firul, apoi spicul, apoi bobul plin în spice.
29 But when the fruit puts itself forth, immediately he sends out the sickle, because the harvest is come.
Dar când rodul este copt, îndată se pune secera, pentru că a venit secerișul.”
30 And he said, To what shall we liken the kingdom of God? or under what comparison shall we set it forth?
El a zis: “Cum vom asemăna noi Împărăția lui Dumnezeu? Sau cu ce parabolă o vom ilustra?
31 It is like a grain of mustard, which, when it is sown in the earth, is less than all the seeds that are in the earth;
Este ca un grăunte de muștar, care, deși este mai mic decât toate semințele care sunt pe pământ,
32 and when it is sown, it grows up, and becomes greater than all the herbs, and puts forth great branches, so that the birds of the air can lodge under its shade.
totuși, după ce este semănat, crește și devine mai mare decât toate ierburile și scoate ramuri mari, încât păsările cerului pot să se adăpostească la umbra lui.”
33 And with many such parables he spoke the word to them, as they were able to hear.
Cu multe pilde ca acestea le spunea cuvântul, după cum puteau ei să-l audă.
34 But without a parable he did not speak to them; but in private he explained all things to his own disciples.
Fără o pildă nu le vorbea; dar în particular, discipolilor Săi le explica totul.
35 And on the same day, when the evening was come, he saith to them, Let us pass over to the other side.
În ziua aceea, când s-a făcut seară, le-a zis: “Să trecem dincolo.”
36 And leaving the multitude, they take him with them, as he was, in the boat; and there were also other boats with him.
Lăsând mulțimea, l-au luat cu ei, așa cum era, în barcă. Și alte bărci mici erau cu el.
37 And there arose a great storm of wind, and the waves heat into the boat, so that it was already filling.
S-a iscat o furtună mare de vânt și valurile băteau în barcă, atât de mult încât barca era deja plină.
38 And he was in the stern, asleep on the pillow; and they awake him, and say to him, Teacher, carest thou not that we are perishing?
El însuși era în pupa, dormind pe pernă; l-au trezit și l-au întrebat: “Învățătorule, nu-ți pasă că suntem pe moarte?”
39 And he arose, and rebuked the wind, and said to the waves, Peace! be still! And the wind ceased, and there was a great calm.
El s-a trezit, a mustrat vântul și a zis mării: “Pace! Liniștește-te!” Vântul a încetat și a fost o mare acalmie.
40 And he said to them, Why are ye so fearful? How is it that ye have not faith?
El le-a zis: “De ce vă este atât de frică? Cum se face că nu aveți credință?”.
41 And they feared exceedingly, and said one to another, Who then is this, that even the wind and the waves obey him?
Ei s-au înspăimântat foarte tare și ziceau unul către altul: “Cine este Acesta, încât și vântul și marea Îl ascultă?”
